# trip tip: Experienta Untold

DSC_0219.JPG

arhiva personala

Desi a aproape doua luni de la incheierea festivalului, am avut intr-un final timp sa scriu un articol despre experienta UNTOLD.

Mi-am dorit de pe timpul liceului sa ajung la festival. Imi aduc aminte ca in perioada de dinaintea Bacului era promovata ideea ca daca ai o medie peste 9.50 ai bilete gratuite din partea Ministerului Invatamantului. Mi se parut o forma misto de incurajare , desi nu cred ca a mers in multe situatii.

Deci cum a fost la Untold? Cea mai faina experienta pe care am experimentat-o pana acum. Dupa incheierea festivalului ,am citit n articole, si fiecare mai diferit de altul. Eu o sa iti dau parerea mea in calitate de om ce lucreaza cu norma intreaga.

BILETE:

Sfat: Ia-ti cand se lanseaza early bird tickets. Sunt primele bilete ,nu stiu cate mii, care sunt cele mai ieftine, inclusiv cele VIP. Mi se parut aberant ca oamenii isi cumpara bilete la un pret redus si apoi de prin mai/ iunie incep sa vanda la preturi exorbitante. How you could pay the same shit 3 times more?!? Acum a aparut sa te pre-inregistrezi pentru anul 2019 : https://www.untold.com/en

Prin iulie, vei primi un mail sa confirmi inregistrarea si  sa confirmi biletul. Cand vei ajunge in Cluj, va trebui sa faci check-in pentru bratarile de acces.

DSC_0159.JPG

arhiva personala

Anul acesta au fost platile contactless de la Banca Transilvania. Este o metoda foarte buna de a evita pierderea cardurilor si banilor cash. Peste tot sunt cash point-uri si iti poti face top up oricand. Cheltuieste cu atentie ca sa nu faci un imprumut in banca :))

CAZAREA:

In fiecare an se formeaza cate un grup si se gaseste sub ‘ Untold si anul in care se tine festivalul. De exemplu, eu m-am inscris in grupul de pe Facebook cam prin decembrie anul trecut si acolo am tot vazut updates si oferte de cazare. Ai aici linkul : https://www.facebook.com/groups/1480604918922053/

Sfat:  Important este sa iti cauti cazare din timp. Din ce am vazut, preturile ustura cand se apropie perioada festivalului. Nu trebuie sa iti iei in centrul orasului , desi este mai usor accesibil. Poti sa iti cauti si in imprejurimi,caci Clujul a facilitat niste autobuze cu trasee special pentru Untold ( am vazut la ora 5 dimineata!).

ORASUL:

Daca nu stii nimic despre Cluj, ar fi bine sa te documentezi. Pe langa istoria interesanta ,poti descoperi in ce locuri poti gasi cea mai buna mancare si ce poti vizita. Cine a zis ca nu te poti bucura si de calmitatea Clujului? No hai,doar esti in Ardeal. 🙂

Sfat: Nu manca numai in centru. Intr-adevar, gasesti chestii faine si acolo este vibe-ul orasului dar stradutele laturalnice te pot ghida spre locuri misto. Ia uite aici niste informatii folositoare pentru la anu’: http://www.restograf.ro/unde-mananci-bine-in-cluj-cele-mai-bune-15-localuri-din-oras/

OAMENII:

Eu de cand am fost prima data in Cluj, mi-am dat seama ca este orasul meu de suflet. Dunno why, but this is my feeling. Nu zic ca si in alte parti ale Romaniei nu gasesti asta, dar ospitalitatea si caldura cu care te primesc sunt de nemaintalnit. Ori asta, ori am dat doar peste oameni misto. :))

Sfat: Bucura-te de compania lor.

MANCAREA:

Dudes and dudette, daca vreti sa va mai mentineti silueta, well is not the best city to go in.  Stiu ca o sa dansezi si o sa te zbengui dar nu o sa te ajute sa arzi caloriile.Mancarea este delicioasa și combinata la ore haotice te face sa iei im greutate foarte ușor. Iar daca pleci la 5 dimineata de la festival, normal ca o sa te opresti la un Fornetti sa iti iei de 15 lei foietaj cu carnati si caise. ( been there done that).

Sfat: Please eat and enjoy it! 🙂

BAUTURA:

Nu sunt mare fan caci am preferat sa fiu lucida si sa ma bucur de experienta festivalului. Nu am inteles ideea asta de a bea si a nu-ti mai aduce aminte de nimic a doua. Why are you going for a freaking festival tho?

Sfat: E misto sa fii ametit dar nu e mai bine sa enjoy the experience? 🙂

FESTIVALUL:

Daca iti place Steve Aoki si Dimitri Vegas & Like Mike si nu esti deranjat de multimea de oameni (90k),felicitari esti the ideal party animal.

Timp de 4 zile si 3 nopti, Cluj Arena devine taramul tuturor dorintelor. Poti sa te misti liber pe ritmul dj-ilor caci nimeni nu te va judeca sau arata cu degetul.

Am intalnit multi oameni ‘faimosi’ din media precum cantareti, vloggeri, bloggeri cat si prezentatori tv. Dar toti sunt acolo sa se distreze si sunt niste oameni normali care vor sa isi ia un churro sau sa asculte niste muzica buna.

DSC_0092.JPG

Arhiva personala

*  mi-a parut bine sa o intalnesc pe Luminita Balaban si mi-a aratat ca oamenii sunt acolo sa se distreze si sa isi faca jobul, ca sa ne poata incanta cu content de calitate 🙂

See the video below.

Sfat:  Nu te comporta ca si cum ai vazut un extraterestru pe Pamant cand vezi cineva cunoscut.  Stateam la coada sa luam niste churro si Bromania astepta linistit la rand si niste adolescenti turmentati au inceput sa zbiere ca ‘ Bromaniaaaaa, frate , ti-am vazut ultimul clip. Esti prieten cu Lino? A lasa nu trebuie sa raspunzi caci hai sa facem o poza omule!’ Reactia lui Bro a fost diplomata zicand sa se linisteasca si sa nu mai tipe caci  pot face poze si asa. Asa ca calm your tits dudes!

De asemenea incearca sa interactionezi cu oamenii de pe acolo, nu neaparat sa faci poze si atat. De exemplu, eu am intalnit o tipa fotograf voluntar care trebuia sa se duca la Steve Aoki sa faca poze si s-a asezat pe banca unde statea eu si am intrat in vorba glumind si vorbind cate putin de experienta asta. A fost chiar foarte misto. Multumesc Lavinia, esti foarte misto!

POZE:

DSC_0189

arhiva personala

Nu toate pozele pe care ti le fac fotografii ajung pe facebook daca este important pentru tine. Sunt multe criterii dupa care se ghideaza. Gandeste-te ca din vreo 2000 de poze facute intr- o singura zi, doar 5 ajung online. So you should just enjoy the festival.

CONCLUZIE:

Daca merita Untold? Macar o data in viata.

Daca este costisitor? Si da si nu, depinde de cum esti invatat. Imi aduc aminte ca in ultima seara am auzit o tipa ca mai are 3000 de lei pe bratara si nu stie cand le va cheltui. Eu am cheltuit doar 150 de lire pe toata perioada festivalului si am mancat si vizitat orasul.

Ghid pentru societate

Am citit de curand un articol de Vlad Petreanu, in care spunea ca sunt foarte multi asa zisi ‘influenceri‘ care nu vorbesc decat despre cat este de frumoasa viata si picteaza totul in roz.

De asemnea mentioneaza ca se incearca foarte mult modelul de peste hotare in care se promoveaza bauturi, truse de machiaj, haine si accesorii scumpe dar pe care o Romanie trista si saraca nu si le permite. Deci ce poti gasi pe Instagram cand dai scroll?

3b8

sursa: Giphy

Am facut curatenie prin lista mea, si am vrut sa vad daca are dreptate in articolul pe care Vlad l-a publicat. Cu degetul tremurand si cu inima indurerata, mi-am dat seama ca si eu sunt un consumator de ‘ frumos si roz‘.

Am prea multe pagini cu tutoriale cu machiaj ce nu imi vor reusi vreodata, am multe persoane publice pe care nu voi ajunge sa le cunosc si am multe pagini de travelling.

Din toate astea mi-am dat seama ca toti promoveaza sa cumperi. Ei ce sa cumperi? O vacanta in Thailanda, un machiaj de la Fenty si un Tommorowland la care va trebui sa ajungi in urmatorii 50 de ani.

Problema nu este asta,caci toti suntem consumatori de frumos,indiferent daca vrem sa recunoastem sau nu.

Suntem consumatori in diferite forme: de femei frumoase, de barbati cu muschi, de calatorii orientale, de tehnologe de ultima generatie si de noile modele de Tesla (yes I know about cars dudes!).

Problema este atunci cand nu mai stii sa iesi in viata reala, cand nu stii sa faci diferenta intre un cooking tutorial si cand sustii ca poti face mancare dar arzi oualele caci esti pe Snapchat si crezi ca asa trebuie sa miroasa.

c4bae4e4a5c265cd562f855a2c8f6dc8.gif

sursa: Giphy

Problema este atunci cand traiesti prin poze si viata ta virtuala se compune din aplicatii precum Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter…  si le-am pierdut numarul.

Atunci cand esti o ‘pseudo-vedeta‘ si ai 1000 de like-uri la fiecare poza si te hranesti din asta.

Problema este atunci cand nu iesi din casa fara sa fii machiata pana la supermarket ca sa nu te intalnesti cu cineva cunoscut. Si ce? Chiar crezi ca lumii ii pasa?

Problema este atunci cand nu esti in stare sa mentii un argument sau o discutie face to face dar pe internet scrii romane. Stii ca pe vremuri se punea accent pe contactul vizual?

Problema este atunci cand ajungi intr-o societate si iti dai seama ca urasti oamenii dar iti place sa adaugi cat mai multi pe facebook, caci asa like-urile curg.

Problema este atunci cand te imporivesti cursului normal al vietii si tu te numesti ‘ un copil mic si alintat’. Cine a zis ca isi doreste sa creasca si sa se maturizeze ca sa aiba mai multe probleme pe cap?

Si problema este atunci cand nu vrei sa iti iei responsabilitate asupra unui lucru si te comporti ca un copil razgaiat si crezi ca toata lumea are ceva cu tine?

Atunci de ce te intrebi de ce nu poti mentine o conversatie cand toate dialogurile tale se realizeaza in forma snapurilor si meme-urilor de pe Facebook?

 

Tipa din Audi

giphy.gif

sursa: Giphy

Da da, tipa aia trasa ca prin inel, cu tocuri de 15, la costum mulat si cu caracteristici exotice.

Te intrebi ce face in viata de zi cu zi? Cu ce se ocupa? Cu cine isi petrece timpul? Sau unde se duce la sala?

Dar cea mai arzatoare intrebare este: de unde are bani sa isi permita un Audi?

Vecinele din cartier ar zice ca ‘stiu ele ca se perinda un barbat cu bani, ce ii trece pragul de cateva ori pe saptamana. Ca ea este fata desteapta dar este dintr-o familie modesta.

Prietenele de la facultate care stau la toate cursurile ar zice ca ‘ ea a gasit un print de Dorobanti si nu ii mai da drumul caci ii place viata comfortabila si luxoasa. Noi stim ca isi doreste sa nu duca lipsa zilei de maine.’

Colegii de la munca ce stau 12 ore ar zice ca ‘ face videochat la ce corp are si ca are pile la sef, daca stii ce inseamna asta’.

Dar ea,  se trezeste dimineata, mananca pe fuga, se duce la faculate la cursurile importante si apoi se duce la lucru ca sa isi permita chiria si masina pe care a cumparat-o in rate cu banii economisiti si cativa in plus din partea familiei.

Deci de unde iti poti permite ca femeie o masina scumpa in Romania?

Ai nevoie de un barbat?

Ai nevoie de o matusa ce ti-a lasat mostenire prin testament dupa ce a murit?

Ai nevoie de videochat?

Ai nevoie de ‘pile’ la sef?

Sau ai nevoie de…. ambitie?

Tipa zice ca ‘imi permit sa am un Audi pentru ca lucrez pe branci sa imi gasesc locul in societate pentru ca oamenii ma catalogheaza dupa felul cum arat. Femeile inca sunt vazute ca niste papusi din vitrine ce sunt bune doar de admirat si nu sunt ascultate atunci cand au ceva de spus. Pentru ca ne este greu sa ne adaptam perioadei in care traim, preferam sa judecam.’

Desi suntem in era evolutiei, si ne batem cu pumnul in piept si promovam egalitatea intre femei si barbati, inca exista de exemplu tari in care femeilor nu le este tolerat sa aiba permis de conducere sau sa aiba dreptul la vot.

Nu zic ca toate femeile muncesc pe branci si barbatii iau totul for granted, dar mass media promoveaza idealul de femeie si noile generatii se ghideaza pe principiul ca o data ce arata mui bien pot avea tot ce isi doresc.

Deci zi-mi tu unde gresesc oamenii aia cand isi pun intrebarea, de unde are tipa bani de Audi?

#trip tip: La pas în Scoția

Țin să scriu articolul acesta de mult timp pentru că vreau să împărtășesc uimirea față de niște locuri pe care probabil nu le-aș putea numi primitoare.

Este vorba despre frumoasa Scoție, de bătrâna și friguroasă parte a Angliei. Gândește-te că am realizat o călătorie de un weekend în ultima lună de octombrie a anului trecut.

Sunt mare amatoare de Harry Potter și întotdeauna m-a fascinat povestea și amplasarea cadrelor ce au țesut povestea de pe micile ecrane. Tind să menționez că povestea originală este mult mai interesantă și plină de detalii pe care micul ecran nu le poate surprinde. Te îndemn să citești cărțile înainte să vizionezi filmul ( asta dacă nu ai făcut asta înainte).

După cum știi, Anglia este plină de castele/ fortărețe pe care autoritățile le-au conservat și sunt deschise publicului. Mi se pare o inițiativă bună ce ar trebui urmată și la noi. O să scriu în curând o paralelă cu Castelul Bran de la noi pe care l-am vizitat de curând.

Startul aventurii noastre a venit după ce am aflat că locul unde s-a filmat Harry Potter era de fapt la 8 ore distanță de orașul în care să stau. Într-o dimineață, surfând pe Facebook, am văzut un clip de prezentare al castelului Alnwick (Hogwarts) și că este deschis pe o anumită perioadă de timp. Fericită de noua descoperire, am vrut să o împărtășec cu colegii de la birou.

după 5 minute..

“Norina, dar credeam că știi deja. Nu este chiar la o aruncătură de băț dar este accesibil, în 8 ore ești acolo dacă te duci cu mașina.”

Ce a urmat apoi? Dă-i căutare pe net, prețuri, drum, fă calcule, cheltuieli și acomodare.

Ce am găsit? Conform Wikipedia, Castelul Alnwick este construit în secolul 11 și este în posesia al celui de al 12-lea al duce de Northumberland. A avut parte de multe renovări și multe lucrări s-au adăugat frumosului castel. Familia ducelui locuiește pe o anumită perioadă ( 6 luni) iar apoi este deschis publicului. Găsești aici site-ul lor oficial. Prețul unui bilet a fost în jur de 10 lire și este pentru un an de zile.

Castelul a constituit un loc autohton pentru filmarea multor seriale sau filme; cele mai recente fiind seria Harry Potter și Transformers: Ultimul cavaler. 

Ne-am înarmat cu provizii, muzică bună, haine groase și multă răbdare. Am plecat la 5 dimineața și am ajuns pe la 6 seara. Drumul a durat mai mult decât ne-am așteptat datorită multor popasuri pe care le-am făcut.

Primul pe care l-am făcut a fost în frumosul oraș York, un oraș micuț, cochet ce se întinde de-a lungul pereților medievali din fosta cetate. Orașul este plin de viață, arhi-aglomerat de turiștii curioși.

DSC_0048

York-arhiva personala

DSC_0052.JPG

York-arhiva personala

Centrul orașului m-a frapat că semăna tare mult cu Aleea Diagon din Harry Potter, unde toți elevii se duceau să își cumpere cele necesare începerii anului școlar și nu numai.

Mâncarea de stradă foarte populară și gustoasă, magazinașe cochete închegate în arhitectura orașului sau spectacole stradale ce includ trucuri de magie, mimă sau stand-up comedy. Nu am stat mai mult de 2 ore pentru că mai aveam foarte mult până la destinația finală. Am promis că ne întoarcem în primăvară când este mai cald să ne putem bucura de frumusețea locului.

DSC_0002.JPG

York-arhiva personala

DSC_0001

York-arhiva personala

După ce am plecat din York, am încercat să ne rezumăm doar la pauze de alimentare și de situații urgente. Vremea a început să fie mohorâtă, nori grei și gri, temperaturi mici și multă ploaie.

..yey, genul de vreme ideală pentru o escapadă de weekend.

după 6 ore..

Am ajuns plouați, înfrigurați, nemâncați și obosiți. Ne-am cazat la BB pe coasta Mării Nordului. A doua zi a început cu o vreme însorită și un pic mai călduroasă. La BB am avut micul dejun inclus, și țin să precizez că a fost unul din cele mai bune english breakfast pe care le-am mâncat.  Bogat în calorii și savoare și o varietate de snackuri/ gustări de dimineață.

Ne-am îndreptat spre Alnwick, dar înainte am făcut un popas pe coastă, pe plajă. Zona se numește Seahouses și priveliștea este extraordinară. O porțiune imensă cu nisip curat, cu oameni ce își plimbă câinii sau pur îți fac siesta de după-amiază.

DSC_0092.JPG

Seahouses-arhivă personală

DSC_0110.JPG

Seahouses-arhivă personală

Plaja scoțiană este foarte diferită dar este foarte spectaculoasă în același timp. Era un cer senin și albastru cu un vânt  puternic dar paradoxal o calmitate și o pace nemaiîntâlnită pe o plajă. Oriunde întorceai capul, vedeai ba cupluri, ba căței fericiți ce zburdau pe nisip sau roiuri de pescăruși. O minunăție la Marea Nordului. Lângă coastă era chiar și un castel, Bamburgh, foarte vizitat și plin de curioși. În câteva cuvinte, priveliștea scoasă din cărțile de istorie.

DSC_0159

Bamburgh – arhivă personală

Pe toti prietenii i-am indemnat sa se duca acolo, pentru ca privelistea merita tot efortul. Desi se vocifereaza ca Anglia este mohorata si trista, sunt multe locuri de vizitat. Cu timpul o sa mai prezint pe blog niste tips ca sa dati peste niste privelisti frumoase.

Povestea blogului

De cand am creat pagina de facebook a blogului, am tot primit intrebari legate de cand scriu, de ce scriu, daca este un hobby sau daca articolele sunt luate de pe internet.

Daca tot am facut public blogul este cazul sa fac un pic de lumina.

Sa incepem cu inceputul.

Blogul s-a nascut din nevoia mea acuta de a scrie. Cum am mentionat si in descrierea paginii, blogul meu a avut diferite forme si diferite nume. Pentru ca scriam foarte mult si ca conceptul blogului este genul jurnal ce se axeaza mai mult sau mai putin pe experientele personale, am hotarat sa nu mai irosesc hartia si sa daunez mediului incojurator, si sa trec pe mediul online.

Asa am descoperit platforma blogspot. Acum haterii vor spune diferite rautati la adresa platformei ( si da, am citit recenziile de pe internet), nu eram foarte bine documentata in 2012. Da, ati vazut bine, scriu e mai bine de 6 ani si in toti acesti ani mi-am perfectionat stilul.

Dar ca sa intelegi mai bine pasiunea scrisului, trebuie sa dam un pic timpul inapoi, pana in 2004 cand mini me era in clasa a4a, de fapt sfarsitul clasei a4a. De ce este asa de importanta aceasta perioada? Pentru ca mi-am cunoscut mentorul ce mi-a dat de inteles ca lumea literelor este accesibila cu multa creativitate.

Era una din ultimele saptamani de scoala, si aveam inspectii ca viitori profesori sa vada daca o sa ne ia in clasa a5a. Dupa cum stii, era un prag pe care noi copiii, trebuia sa il trecem cu brio ca sa o facem pe invatatoare,mandra de puii pe care ii lasa sa zboare.

Trebuia sa pregatim Domnul Goe de I.L. Caragiale. Noi asteptam cuminti in clasa, caci nu eram obisnuiti cu alta figura feminina si profa care trebuia sa ne inspecteze se zicea ca este al naibii. Asa se zicea, vezi minte de copil. Mare ne-a fost mirarea ca o femeie roscata, mica de statura si foarte cocheta ne-a calcat pragul. Toti eram uluiti. Nu putea sa fie chiar atat de rau, nu? nu?O sa trec peste detaliile din timpul inspectiei, caci am trecut cu brio si am ajuns ca profesoara roscata sa ne indrume in lumea literelor din noul an.

giphy

sursa: Giphy

Ce a urmat ?Ca sa se faca auzita sau mai bine zis citita, ne-a dat vreo 100 de titluri pe care trebuia sa le citim  pe timpul vacantei ca sa ne facem o idee pe ce fel de texte o sa lucram. 100 de titluri in mai putin de 3 luni? Pe bune? Si vacanta unde?

M-am chinuit toata vara aia, pe balcon, cu cartile imprumutate de la biblioteca, sa le fac un fel de rezumat ca sa nu uit esenta povestii, am notat expresii si am lucrat intens la ele ca sa fiu pregatita. Biblioteca mi-a devenit o a doua casa in vara aia si a fost la fel in continuarea anilor. Speram ca eforturile mele sa merite.

Mare mi-a fost mirarea ca atunci cand am inceput in forta cu gramatica. In fiecare zi a saptamanii, multe notiuni de gramatica. Ma plictisisem si incepusem sa ma frustrez ca efortul meu a fost in zadar si ca mi-am pierdut intreaga vara… citind.

Stii momentul ala cand te intrebi ce poate fi mai rau de atat? Profa ne-a dat lucrare de control la tot ce invatasem pana in momentul ala. Se zice ca dupa furtuna apare curcubeul. Ei bine la mine s-a manifestat cu o nota acceptabila si o tema supriza: sa facem o compunere. Nu imi mai aduc aminte cerintele dar stiu ca am fabulat pe niste anime-uri pe care le urmaream cu spor .

*pentru cei interesati de anime-uri, este vorba despre Inuyasha si aveti linkul aici.

FcOV

sursa: Giphy

Ce a urmat? Ani in care imi incercam norocul la olimpiade si concursuri de romana. Nu zic ca am excelat si am fost extraordinara dar mi-a deschis apetitul de cunoastere. Iar profa a fost un OM ce m-a ghidat si mi-a dat sfaturi despre cizelare si cum sa imi canalizez creativitatea.

*profa daca cititi acum, sa stiti ca sunteti cea mai tare.

Cel mai greu a fost cand am ajuns la liceu, si am dat peste minti obtuze si inchise si a trebuit sa ma reorientez. Mi-am canalizat energia spre Jurnalism si mi-a placut si mai mult. Nu stiu daca as fi facut o treaba minunata in domeniu, dar nu m-as fi dat in laturi. Am exersat condeiul pe mai multe platforme si m-am adaptat exact ca un cameleon ( doar in ceea ce tine de scris).

*long story short, am scris la revista scolii/liceului, am participat la concurs de jurnalism si am scris la o revista locala de proza; dar in majoritatea timpului mi-am publicat ideile, aici in spatiul virtual.

Acum nu prea am timp sa ma ocup de blog, pentru ca lucrez full time si ideile vin si pleaca daca nu le astern pe hartie la momentul potrivit.

Nu sunt articole copiate de pe net, sunt creatie proprie ( ca am fost intrebata despre asta, why you should ask this?!), majoritatea sunt pe corazon si celelalte sunt pe diverse. Imi place sa impart din experientele personale cat si sa scriu despre travelling. Pagina mea de instagram este plina de peisaje care mai de care.

Blogul este un hobby ce imi ofera o varietate nelimitata de idei si de spatiu de scris. Pot sa scriu cele mai mari tampenii sau pot sa scriu cele mai misto chestii, haters gonna hate.

Alte curiozitati / intrebari/ critici le puteti lasa in comentarii sau pe pagina de contact a blogului 🙂

Despre noi despre voi si despre toate

giphyCand lucram in librarie, am intalnit tot felul de oameni. Mai carismatici, mai misteriosi, mai amuzanti, mai altfel dar toti aveau acelasi numitor:oti aveau un miez cald.

Am observat o chestie; oamenii folosesc cafenelele, restaurantele, frizeriile sau librariile sa isi zica oful,chiar daca studiile arata contrariul si media portretizeaza ca suntem dependenti de telefoane.

Te-ai gandit vreodata ca e din cauza ca suntem singuri? De fapt ca te simti singur chiar daca esti inconjurat de mii de oameni?

Am lucrat intr-o agentie de recrutari si am intalnit tot felul de oameni. Stii care e problema? Ca nici unul nu era fericit ci impovarat de greutatile vietii.

La locul de munca anterior am intalnit oameni foarte diferiti care mi-au oferit indirect lectii importante.

Am intalnit un tip foarte misto care era unul din cel mai ghiniost in materie de dragoste: se lipea doar de tipe intr- o relatie. Nu ducea lipsa de nimic, ci pur si simplu de noroc. Acum este un om fericit. Si norocos.

Sau o femeie in toata firea care se chinuia de 8 ani de zile sa apuce intr-o directie diferita, dar pentru ca nu are curaj, a ramas intr-un punct ‘mort’. Acum inca lucreaza la curaj.

Sunt o fire directa ( poate prea mult) si inca invat cum sa ‘manevrez’ diplomatia. De aceea un manager pe care l-am intalnit m-a invatat ca oamenii apreciaza oamenii diplomati si care nu pot fi cititi ca niste carti deschise.

De asemenea mi s-a confirmat, ca este foarte greu sa lucrezi intr-o companie numai cu femei. Din frustrarea de a fi dominate de barbati, femeile au inceput sa o duca la extrem. Ajung sa nu mai stie cum sa lucreze in echipa, sa nu stie sa mai comunice cu alte femei dintr-un rang mai mic si sa nu mai aprecieze experienta anterioara

Am ajuns la concluzia ca oamenii sunt niste fiinte formate dintr- o mana de contradictii, ca sunt manati de pasiune si nu de ratiune, si ca dragostea si ura, simpatia si antipatia pot aparea in mai multe forme.

Povesti cu final (ne)fericit

Ieri, o fosta colega, draga mie din liceu ,mi-a trimis invitația la nunta ei.

Dupa 8 ani plini de dragoste, s-au hotărât ca în sfârșit sa spargă gheata și sa formeze o familie.

Couple

sursa: Giphy

Cei doi au o istorie lunga, to keep the story short, s-au întâlnit în liceu, au avut o relație cu suișuri și coborâșuri, ea visând sa fie jurnalist și el polițist. Împotriva tuturor prejudecăților, ei au continuat sa lupte pentru ce au clădit și ca acum sa ne arate noua muritorilor de rând ca exista și sentiment pur. Am întrebat-o cum se simte ca și femeie aproape măritata:” încă mai am fluturi în stomac”.

M-am bucurat ca un copil când desface cadourile de Crăciun; pentru ei, pentru ea și pentru sentimentul asta pe care ți-l poate inspira o relație frumoasa clădita în atâția ani.

tenor

sursa: Giphy

Pe de alta parte, suntem noi, cei care după 8 ani de căsnicie jinduim la colegul de la munca care iți poate oferi lumea, noi cei care după 20 de ani divorțam de partener căci ne-am saturat în a avea grija de toată lumea și numai de noi nu și noi ce care avem relații de lunga durata dar nu mai facem eforturi sa menținem flacăra pasiunii.

Întotdeauna mi s-a părut amuzant și tragic ca oamenii cred ca on the other side the place is more greener. Normal ca va fi ( la început) dar apoi tot ajungi sa te obișnuiești cu omul ala, sa pornești la un drum nou și sa construiești ceva alături de el. Deci unde ajungi? Yep, în același loc.

Dar mai sunt și oamenii cărora le este frica de nou, de stabilitate și oamenilor cărora le este frica de dezamăgire. Oamenii cei din urma întotdeauna o sa aibă o părere generala despre sexul opus (“toate’s la fel” sau “toți bărbații sunt niște porci”) dar nimeni nu face un efort sa schimbe opinia asta generala. De ce? Pentru ca ne complacem în situațiile în care suntem și ne intriga tot ce este nou.

Omul este atât de naiv și atât de firav în același timp, o suma de contradicții.

Simplitate contemporana

william-hazlitt-quote-simplicity-of-character-is-the.gif

sursa: Gif

Am citit de curând un interviu luat unui roman stabilit în Thailanda de vreo 9 ani.Ideea interviului gravita pe comparația Romania- Thailanda.

Știți și voi frumusețea și exotismul locului, dar ceea ce noi nu știm este modul simplu de viata pe care locuitorii de acolo îl urmează. Nu stau toată ziua cu “cracii la soare” sau ca sunt pe o relaxare totala dar se concentrează pe bunăstarea sufletului.

Atât de multe cuvinte mari pe hârtie dar hai sa iți dau un exemplu concret: eu, tu și ceilalți din jurul nostru.

Hai sa privim o zi banala.

Te duci la munca și te întrebi ce sarcini vei mai primi de la șeful care se este mai mereu în vacanta?

Da , și tu cunoști acel coleg care nu face nimic mai toată ziua și este plătit mai mult ca tine. Nu mai pun la socoteala ca el călătorește mai peste tot, “sparge bani” pe șampanie și pe senzații extreme în Dubai.

De asemenea, când ajunge acasă este răsfățat de partenerul de viata cu o cina romantica și cu un “bine ai venit acasă”.

Normal ca tu te oftici când nu iți poți permite sa termini la timp sarcinile, sa te poți bucura de o vacanta binemeritata și jumătatea sa iți arate cât de mult te iubește, dar nu cu o fata acra ce iți transmite de fiecare data “du-te la ma-ta”.

Paralelismul asta este intre civilizația noastră și a lor.

Noua ne place a avem cât mai mult și sa trăim într-o viata luxoasa în care suntem în pana de timp tot anul și încercam sa compensam prin achiziții. Plus ca noi luam foarte mult în considerare părerea celor din jur.

De aici încep și trendurile “inedite” care nu își au rostul de multe ori.

Oamenii aia sunt fericiți pentru puținul pe care îl au, și își prețuiesc familia. De ce, pentru ca sunt pe principiul ca orice s-ar întâmpla, dacă familia iți este aproape, pot începe de la zero oricând.

Apreciază viata simpla și pioasa în comparație cu nevoile noastre suprasaturate: telefoane mari, case cu 4-5 camere garaj și gradina, vacante în locații cu nume ce nu pot fi pronunțate și mașini care se conduc singure.

Ai încercat vreodată sa apeși butonul de pauza și sa dai un rewind sa te întorci în perioada în care apreciai un film bun în aer liber, cu prieteni și fără telefonul lipit de mana? Daca nu, te provoc sa fac asta acum 🙂

 

Economisiri pe termen lung

animated_pig_final_3

De când ma știu, întotdeauna am ‘strâns’ bani. Restul de la pâine, banii de colind sau bursele primite de-a lungul anilor școlari.

Iti dai seama ca nu erau sume enorme dar îmi dădea satisfacerea ca ‘banii aia sunt pe meritul meu’. Întotdeauna mi-am cântărit alegerile în ceea ce înseamna noi achiziții. Chiar și acum, după multi ani, vânez ‘reducerile’ și compar preturile din mai multe surse.

Nu sunt calica, dar cineva mi-a zis mai demult ca întotdeauna trebuie sa ai niște bani deoparte în caz de urgenta.

Când am ajuns la liceu, am întâlnit o fata de la o alta specializare care făcea poze. Pe vremea aia, abia începuse nebunia artei fotografice , iar aparatul abia ce fusese lansat.

Tatal ei era marinar și călătorea pe vase de croaziere. Ii cumpărase frumosul aparat din Belgia cu vreo 40 de milioane ( bani multi, va zic!). Gândește-te ca la noi nici măcar nu apăruse pe piața, era ceva exclusiv.

De atunci m-a fascinat aparatul ala. Nu foarte masiv, o calitate a pozelor foarte buna și ușor de manevrat, perfect pentru începători.

Ce sa mai, a fost dragoste la prima vedere! Anii au trecut, am ajuns la facultate, iar dorința de a-mi achiziționa acel aparat nu s-a stins. Am făcut multe căutări pe net, aflând ca aparatul poate fi găsit la jumătate de preț chiar și mai putin, totul depinzând de cât de multe accesorii sunt.

Dupa calculele mele, dacă munceam vara, primeam ce îmi doream. Am muncit toată vara, am economisit fiecare bănuț și într-un final a venit momentul mult așteptat, sa îmi țin ‘copilul în brate’.

5LzKjxm.gif

sursa: Giphy

Nu știu ce a fost mai satisfăcător, faptul ca după o lunga așteptare am primit ce mi-am dorit sau ca faptul ca datorita economiilor mele mi-am achiziționat primul aparat. Ce-i drept, nu este termen de comparație ca atunci când primești ceva pentru un lucru pentru care ai depus eforturi.

*P.S  povestea încă se continua cu ‘și au trăit fericiți pana la adânci bătrâneți. 🙂

 

Probabil mai sunt sute de povesti cu final fericit ca al meu.

Nu contează dacă este despre un telefon, o mașina, o bicicleta sau un abonament la sala, important este sa înveți cum sa iți gestionezi banii.

De aceea cei de la BCR,au demarat în acest sens proiectul Școala de Bani ce îi încurajează pe copiii între 7 și 14 ani să învețe cum circulă banii prin lume, cum să facă economii și cum să gestioneze un buget, realizând toate acestea cu ajutorul unor jocuri desfășurate în cadrul atelierelor de educație financiară.

Aceste ‘lecții’ au loc în camionul FLiP, special amenajat pentru a fi deopotrivă loc de joacă și sală de curs ca sa fie interactiv ( și neplictisitor). Ca sa fie și mai interactiv, dacă te încadrezi in categoria de vârsta, te poți înscrie în concursul FLiP your story, unde pot câștiga o bicicletă Pegas. Înscrierile se pot face până pe 29 iunie, iar câștigătorul este ales prin tragere la sorți.

Pe lângă faptul ca primești mentorat gratuit despre economisirea banilor mai poți câștiga și o bicicleta foarte faina. Misto, nu? 🙂

Soltstitiu’ de bere

Astăzi este cea mai lunga zi din an, are loc solstițiul de vara.

Conform Wikipediei, solstițiile sunt cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. Adica cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

Mai pe scurt, astăzi ai parte de cea mai lunga zi din an asa ca trebuie sa profiți din plin.

Ce ai alege sa faci astăzi?

Eu mi-as lua conversii, costumul de baie și niște schimburi și as pleca spre mare. Chiar dacă citești mai târziu articolul meu, ai timp sa te urci în tren și sa ajungi în cele din urma sa ajungi la mare.

giphy-2scsc.gif

sursa: Gif

Cu o mana de prieteni ( putini da’ buni), ne-am avânta în cel mai apropiat supermarket, luam un bax de bere, niște cipsuri și alte tipuri de ‘gustări sănătoase’. Nu ne trebuie mai mult ( bine hai, si motorina ca altfel masina nu merge, dar pe asta o luam de la pompele petroliere).

Stii mirosul de vara? De fapt nu este un miros, ci mai mult un feeling, de oameni, de mancare, de parfum si de apa de mare. Dar serile tarzii, caldute in care simti ca totul este posibil.

Dar stii ce mi-ar placea, sa ma opresc la o saormerie ( da da, imi place sa mananc), sa comand o saorma are iar apoi cu satisfactie sa imi aleg toppingurile (adica toate).  Sa ne oprim cu masina la marginea drummului si sa savuram apusul ( si saorma).

La sfarsit o bere buna si rece.

Genul ala de bere care te pisca pe limba dar se imbina perfect cu gustul carnii, al sosurilor si garniturilor adaugate. Nu sunt un mare cunoscator de bere, deci mie imi place sa incerc diferite tipuri.

De asemenea mi-as dori nici sa ma ingras cat infulec acest deliciu ( doar am zis ca ma apuc de sala). 

Stii momentul ala cand te duci la chioscul de la doi pasi si au diferite feluri de beri si tu esti ceva de genul ‘stati ca eu nu prea stiu ce si cum sa aleg’.

Tine ideea asta, pentru ca asa am descoperit si eu berea de la Albacher. Nu o sa abund in termeni stiintifici si tehnologici, nu stiu sa descriu gustul pentru ca toate’s la fel  pentru ca toate au gustul amarui .

PN-Albacher-149x500

sursa: Google

Stiu doar ca este o bere Premium Larger, realizata conform unei retete traditionale germane si produsa exclusiv din ingrediente 100% naturale: apa, malt, malai si hamei, o bere proaspata, nepasteurizata, he he , vezi ce face lumea atunci cand gusta berea si sta la masa ( se uita pe ambalajul de pe sticla).

*Datorita faptului ca isi pastreaza originalitatea si ca inca produc totul in tara, au ajuns la frumoasa aniversare se 10 ani!

Dar sa fie rece si la sticla de 330 de ml, ca se raceste mai usor si nu se rasufla 🙂