Prieteni cu termen necunoscut

*inainte sa citesti, da play la melodia asta:)

De curand am vorbit cu o fosta prietena, din cele bune evident. Sa fiu sincera nu imi mai aduc aminte de  ce ne-am certat, dar stiam ca nu voiam sa o deranjez si viceversa.

De ce m-am gandit asa? Nici eu nu mai stiu sa zic sigur, dar cert este ca am incheiat convorbirile cu ea.

De ce am facut asta?? Pentru ca asta este reactia pe care fiecare dintre noi o are atunci cand este ranit in ego mai exact.

Mi-a dat seama ca toate intrebarile astea terotice mi le adresez de fiecare la sfarsitul anului. Si doar am zis sa nu ma mai ghidez dupa principiile de ‘ new year resolution’.

Asa cum trendurile vestimentare se actualizeaza de la an la an, asa se intampla si cu prietenii pentru ca fiecare varsta aduce responsabilitati si alte domenii de interes.

Daca in perioada copilariei te interesau papusile si bicicletele si joaca de-a ascunsa, in liceu esti mult mai interesat de cum arati sau de cum te vad cei din jur. Drumul spre maturizare incepe sa se contureze usor usor si nevoia de independenta se cristalizeaza.

Dar zi tu, cand ai vorbit ultima data cu cel mai bun din copilarie? Da da, prietenul ala care statea in fata blocului si batea mingea si vorbea despre noile jocuri aparute?

Dar zi tu, cand ai vorbit cu colega ta de banca din liceu care te ajuta sa copiezi la ora de franceza?

Dar zi tu, cand ai vorbit ultima data cu colegii din facultate? Inca mai ai de colectat albumul foto de sfarsit de an..

Dar zi tu, cand ai vorbit cu vechea gasca din liceu? Anturajul care iti petreceai orele de clasa si la sfarsiturile de saptamana?Acum mass media iti ofera o idee de ce oameni au devenit dar doar atat.

Ma gandeam acum cateva zile de oameni pe care i-am intalnit si i-am considerat ‘prieteni’ si au disparut subit. Este ataat de efemer totul incat ajungi sa nu mai stii cand a trecut timpul de fapt, si ca la 5 ani distanta , este totul schimbat asa cum nu te asteptai. Aveam cu totul alta idee de cum se va portretiza viitorul si uita-ma aici, cu bune si rele.

Pozele pe care lumea le insira pe retelele de socializare arata doar o frantura din ceea ce li se intampla si intotdeauna este zugravit in roz. Cand ai auzit sau citit pe internet ca x a avut parte de o despartire oribila si ca plange cu bolul de inghetata langa? Sau cand ai vazut ca cineva sa se planga ca nu au destui bani acasa si ca nu au ce manca? Asa-i? Tot ce ai vazut a fost glamour and fancy lifestyle.

Urmatoarea data cand vrei si tu viata lu’ colega aia din Canada care se plimba pe la nu stiu ce restaurante de top, gandeste-te de doua ori, caci viata nu este zugravita doar din culori ci si cu nonculori.

Advertisements

Jungla de office

*inainte sa citesti articolul, apasa play pe melodia asta 🙂

Toti avem griji, unele mai mici, altele mai mari.

A iti zice ca se streseaza cu jobul si sarcinile de zi cu zi. Se plânge ca desi lucreaza de doi ani in acelasi loc, nu a facut nimic sa schimbe ceva. Sta pentru ca locul asta ii ofera siguranta zilei de maine, ca sa nu isi faca griji de chirie, de transport, de rata la masina. Dar ..este nefericita.

Se uita cu jind la B care are o viata excelenta si nu stie de ce el se plange toata ziua cand ajunge la job.

B este un tip carismatic, intr-o relatie de 6 ani cu o tipa trasa ca prin inel si cu o cariera in ascensiune. El se plange ca ea nu ii da atentie si intotdeauna il vezi cu telefonul in mana vorbind ba cu una, ba cu alta. Dar niciodata nu a dus la alt nivel, ci a ramas la nivelul de tatonare. Nu vrea sa isi lase ce are sigur acasa.

Il sacaie pe C, tocilarul din birou, caci pare ca el nu are nicio problema.

C are o gramada pe cap, caci munceste si se duce la facultate in acelasi timp ca sa nu mai lucreze cu tipi ca B. Colegii il categorizeaza ca fiind tipul antisocial dar nu ii pasa. Nu il suporta pe B caci are tot ce isi doreste dar niciodata nu este multumit. De abia asteapta sa isi ia diploma si sa le dea o lectie tipilor astora cu BMW si fite de sefi.

El si cu D se inteleg desi nu ii agreeaza linguseala.

D este un oportunist, incearca sa fie friendly cu toata lumea mai ales in cazul persoanelor dupa care el poate profita. Este exact ipocritul care ar face orice numai sa aiba o pozitie de conducere prin linguseala si pupincurism.

Iar cand nu ii iese asta, se plange la E care este confidenta lui. De fapt este colega care este de ceva timp in birou. Colega aia care stie toate barfele din birou si care isi cauta un viitor sot in orice newbie din birou si alte departamente. Saliveaza din greu la B, care este deja luat.

Nu o suporta pe F caci ea este prea indiferenta si aroganta care are un Audi la care viseaza de mult timp. O uraste dar nu are un motiv anume.

F este de jumatate de an cu experienta intr-un alt domeniu. Nu ii face placere sa vina la jobul din birou dar are nevoie sa nu se plafoneze. Prefera sa invete ceva nou. Are de platit masina la care saliveaza E de cand a venit. Sta in office pentru ca are o echipa misto si nu ar alege sa plece altundeva doar din cauza asta. Ar prefera sa aiba viata personala.

Frustrari mari si mici.

Cand te gandesti ca ai o zi nasoala si te gandesti ca prietenul cutare si vecina cutare au un job extraordinar, dovezi fiind pozele de pe facebook, citeste articolul asta si apoi mai cugeta inca o data. 😀

Relatii de 2018

*inainte sa incepi sa citesti, da play la melodia asta:)

Știi începuturile cu fluturași și râuri de miere curgând ? Momentul ăla când te topești când ajungi la primele întâlniri? Da, vorbim despre honey Moon. Despre prima luna sau in cazuri fericite de 3 luni.

Dar relațiile variază.

In adolescenta când hormonii se zbenguie voios in toate direcțiile ? Totul se rezuma la a ieși la un Chico la un pub din centrul orașului și a sta pana noapte târziu. Iar majoritatea relației se consuma prin mesaje. Acolo se naște relația, acolo sunt certurile și acolo se încheie dragostea.

Atunci e perioada când înveți ce este o inima franta și ca in a găsi printul cel frumos, dai peste o grămada de broaște râioase.

Cu timpul te maturizezi, liceu, facultate și un job. Îți dai seama ca de fapt , viața nu este compusă din unicorni și nori pufoși ci mai mult de atât , presărată cu trandafiri spinoși.

Dragostea nu mai este așa ușor de găsit pentru ca ai multe filtre prin care treci toate persoanele pe care le întâlnești. Nu contează ca este un blind date sau pur și simplu ajungi in cercuri sociale.

Începi sa te gândești la dragoste ca fiind o investiție de viitor nu ca un balsam ce îți unge sufletul și inima franta uneori.

Ma uitam pe rețelele sociale și așa am văzut ca oamenii sunt nefericiți, ca nu mai apreciază sufletul omului ci cum arată in cadrele de pe internet.

Cel mai greu este ca nu se mai pune accent pe interacțiunea umană și de contactul vizual ci totul se întâmpla pe chat.

Dar când intr-un final dai peste lozul câștigător , tinzi sa investești totul: energie, timp și multă încredere. Dar ce se întâmpla atunci când persoana aia zice pas? Sau tu zici pas deși este persoana potrivită ?

S-a dovedit științific ca atunci când dopamină se lansează in organism ne face sa ne comportam ca niște idioți și nu mai gândim și vedem limpede. Ne comportam ca niște grădinari care sufocam niște flori frumoase in dezvoltare. Nu mai acordam timpul și spațiul pe care fiecare “plantuta” le avea înainte sa fie la puterea a doua.

Dragostea vine mâncând se zice dar atunci când ai mâncat prea multă ? Care este remediul?

Ființele omenești sunt întotdeauna nemulțumite și nu vor fi niciodată fericite atunci când au tot dar nici când nu au nimic.

Pentru ca in dragoste și in război , nu exista reguli.

Despre referendum si alte nimicuri

De cand a aparut controversatul referendum, pe social media circula tot felul de pareri pro si contra.

De fapt de ce te agiti romanule? Ca nu vrei sa vezi doua tipe pupandu-se? A stai, asta este una din fanteziile tale si intotdeauna vorbesti cu baietii la o bauta, ca na Vasilica nu iti mai ofera o viata amoroasa intersanta.

Dar atunci cand vezi doi barbati tinandu-se de mana sau chair sarutandu-se ‘ti se face rau’ ca aia sunt niste ‘fatalai’ sau niste ‘bulangii’. Caci vai draga, daca va vedea fiul tau si isi va face ganduri? Iti zzic eu: ca este ok sa nu te simti bine in pielea ta.Dar ce vei face atunci cand copilul tau iti va spune ca este gay? Zi zi, o sa il omori? Ca esti pe principiul ‘ eu te-am facut, eu te omor’?

Cum puteti sa va preocupati atat de mult de subiectul asta? Suntem in urma cu 30 de ani,in comparatie cu alte societati din Europa. In satele din Romania inca mai exista wc-ul in fundul gradinii, inca nu avem un sistem de irigatie pus la punct si ce sa mai cerem canalizare si gaze. La prima viitura ne intrebam de ce sunt atat de multe case luate de ape? Stirile de la ora 5 ne anunta cu stupoare si vina se imparte intr-o parte si in alta.

familie sf  lat familia, it famiglia (cu unele sensuri ale fr famille)1 Totalitate a persoanelor unite prin legături de sânge sau prin alianță. 2 Soțul, soția și copiii lor. 3 (Popprc) Soția și copiii cuiva.

Am vazut o chestie care se tot repeta.

Ca noi am fost lasati pe Pamant sa procream, si ca traditional trebuie sa fie o femeie si un barbat in ecuatie. Ok, nimic de comentat.

Dar asta a fost acum cateva milenii. Avansam, gresim si invatam din ce facem.Bine, in cazul Romaniei, nu se aplica aceeasi regula, pentru ca stagnarea este punctul forte.

Sunt femei care isi ingheata ovulele caci nu se simt pregatite sa aiba copii sau barbati care sufera operatii la testicule si isi criogenizeaza sperma ca sa poata avea copii. Asta mai este traditional? Sau stai, nu te-a preocupat asta pana acum?

Ce familie traditionala? Aia in care barbatul trebuie sa faca bani, si femeia trebuie sa stea acasa, sa gateasca si sa faca copii? Si barbatului i se cuvine orice pentru ca eu ‘fa aduc bani in casa si trebuie sa taci si sa inghiti ca altfel te omor in bataie’?!

Familia traditionala in care el vine acasa beat, face scandal si te ‘zvanta’ in bataie?

Familia traditionala in care copiii sunt traumatizati si nu li se ofera suportul psihologic si moral? In care copiii invata ce vad acasa si inteleg ca bataia este ‘rupta din rai’ si ca femeile nu trebuie respectate ci tratate cu superioritate.Te-ai intrebat vreodata de unde isi trag radacinile sociopatii?

Sau familia traditionala in care femeile si barbatii se duc la furat in tari straine si isi fac cate 3 vile si cu BMV-URI la poarta langa vaca si magar?

Familiile care stau in rulote si asteapta cu mana intinsa in centrul orasului si afirma cu mandrie ca au venit sa stea pe beneficii si sa fure din societatile civilizate ‘ ca ei este prosti’? Asta nu este o problema importanta? Sau stai, Romania este alcatuita din ‘smardoi, curve si mafeoti’ si astia care se chinuie la munca ‘este prosti’.

copil sm – 1 Băiat sau fată în primii ani ai vieții, până la adolescență. 2 (Îs~ de școală Elev. 3(Îs~ mic sau (popde țâță Sugar. 4 (Îs~ nenăscut Făt. 5 (Îs~ de găsit Copil (1) cu părinți necunoscuți. 6 (Îs~ lepădat Copil (1) născut înainte de vreme. 7(Îas) Copil (1) părăsit de mamă. 8 (Îs~ de suflet Copil (1) crescut de părinți adoptivi Si: înfiat

Dar hai sa nu mai vorbim despre relatiile astea ‘pacatoase’ cum zice tanti Floarea si sa vorbim despre copii.

M-am cam saturat ca sa citesc ca oamenii se duc la referendum pentru viitorul copiilor.Ce viitor dom’le? A cui viitor? Populatia Romaniei este atat de imbatranita incat practic tara este presarata ici colo cu cate un vlastar tanar care dupa majorat va pleca in Anglia, Germania sau alte state ,open minded.

Dar hai sa fim ipocriti si sa te intreb romanule, de ce nu investesti in Spitalul de oncologie de la Bucuresti, de ce nu ajuti la construirea de adaposturi de animale ca sa nu mai avem atat de multe animale abandonate ? Sau de ce nu adopti copii,caci casele de copii sunt pline de inimi firave?

De ce nu ajuti la donarea de carti, lucruri de uz casnic, haine sau chiar sa ajuti pe cineva fara sa iti faci reclama pe Facebook? De ce nu faci asta? Stii cati copii vor sa invete dar nu au finante? Ca stau in case de chirpici si citesc si scriu la lumina lumanarii?

 

Dar lucrurile astea nu se vor schimba atat timp cat inveti sa respecti oamenii indiferent rasa, natie sau orientare sexuala. Daca nu iti place cineva, de ce nu ignori asta? De ce trebuie sa faci ‘bascalie’ , ca sa te simti tu satisfacut? Caci si asa a murit capra ta, trebuie sa moara si capra gay-ului?

Am lucrat cu homosexuali si au fost cei mai misto oameni, oameni ce au avut ceva de demonstrat cu o cultura generala vasta ( ex : editor la Vogue UK).  De fapt stai, tu romanule nu ai putea mentine un dialog civilizat caci l-ai trata precum ar avea ciuma si incerca sa il lovesti cu pietre.

Vezi sunt atat de multe intrebari romanule la care nu poti raspunde si pe tine te doare unde vecina si vecinul isi introduc organele genitale.

Daca te pasioneaza atat de mult ideea asta de pornografie, de ce nu atasezi  niste camere de supraveghere in fiecare casa ca sa te convingi ca cuplurile traditionale sunt cuminti si la locul lor?  Nu inteleg ipocrizia asta? Ca vai , nu vreau sa vad ‘un gheu’ cum se pupa sau mai rau cum fac amor. Dar Ioane tu faci asta deja in intimitatea ta deci de unde cu judecata asta? Ca nu vrei tu ca sa se afle ca te inspiri din Kamasutra asta este fudulie deja.  Hai mai bine incearca sa fii sincer cu tine si sa accepti ca sexualitatea nu mai este un tabu si ca este ok sa ‘ai alte gusturi’ decat majoritatea.

Of Romanie, dulce Romanie, incotro te indrepti?

 

Ghid pentru societate

Am citit de curand un articol de Vlad Petreanu, in care spunea ca sunt foarte multi asa zisi ‘influenceri‘ care nu vorbesc decat despre cat este de frumoasa viata si picteaza totul in roz.

De asemnea mentioneaza ca se incearca foarte mult modelul de peste hotare in care se promoveaza bauturi, truse de machiaj, haine si accesorii scumpe dar pe care o Romanie trista si saraca nu si le permite. Deci ce poti gasi pe Instagram cand dai scroll?

3b8

sursa: Giphy

Am facut curatenie prin lista mea, si am vrut sa vad daca are dreptate in articolul pe care Vlad l-a publicat. Cu degetul tremurand si cu inima indurerata, mi-am dat seama ca si eu sunt un consumator de ‘ frumos si roz‘.

Am prea multe pagini cu tutoriale cu machiaj ce nu imi vor reusi vreodata, am multe persoane publice pe care nu voi ajunge sa le cunosc si am multe pagini de travelling.

Din toate astea mi-am dat seama ca toti promoveaza sa cumperi. Ei ce sa cumperi? O vacanta in Thailanda, un machiaj de la Fenty si un Tommorowland la care va trebui sa ajungi in urmatorii 50 de ani.

Problema nu este asta,caci toti suntem consumatori de frumos,indiferent daca vrem sa recunoastem sau nu.

Suntem consumatori in diferite forme: de femei frumoase, de barbati cu muschi, de calatorii orientale, de tehnologe de ultima generatie si de noile modele de Tesla (yes I know about cars dudes!).

Problema este atunci cand nu mai stii sa iesi in viata reala, cand nu stii sa faci diferenta intre un cooking tutorial si cand sustii ca poti face mancare dar arzi oualele caci esti pe Snapchat si crezi ca asa trebuie sa miroasa.

c4bae4e4a5c265cd562f855a2c8f6dc8.gif

sursa: Giphy

Problema este atunci cand traiesti prin poze si viata ta virtuala se compune din aplicatii precum Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter…  si le-am pierdut numarul.

Atunci cand esti o ‘pseudo-vedeta‘ si ai 1000 de like-uri la fiecare poza si te hranesti din asta.

Problema este atunci cand nu iesi din casa fara sa fii machiata pana la supermarket ca sa nu te intalnesti cu cineva cunoscut. Si ce? Chiar crezi ca lumii ii pasa?

Problema este atunci cand nu esti in stare sa mentii un argument sau o discutie face to face dar pe internet scrii romane. Stii ca pe vremuri se punea accent pe contactul vizual?

Problema este atunci cand ajungi intr-o societate si iti dai seama ca urasti oamenii dar iti place sa adaugi cat mai multi pe facebook, caci asa like-urile curg.

Problema este atunci cand te imporivesti cursului normal al vietii si tu te numesti ‘ un copil mic si alintat’. Cine a zis ca isi doreste sa creasca si sa se maturizeze ca sa aiba mai multe probleme pe cap?

Si problema este atunci cand nu vrei sa iti iei responsabilitate asupra unui lucru si te comporti ca un copil razgaiat si crezi ca toata lumea are ceva cu tine?

Atunci de ce te intrebi de ce nu poti mentine o conversatie cand toate dialogurile tale se realizeaza in forma snapurilor si meme-urilor de pe Facebook?

 

Povesti cu final (ne)fericit

Ieri, o fosta colega, draga mie din liceu ,mi-a trimis invitația la nunta ei.

Dupa 8 ani plini de dragoste, s-au hotărât ca în sfârșit sa spargă gheata și sa formeze o familie.

Couple

sursa: Giphy

Cei doi au o istorie lunga, to keep the story short, s-au întâlnit în liceu, au avut o relație cu suișuri și coborâșuri, ea visând sa fie jurnalist și el polițist. Împotriva tuturor prejudecăților, ei au continuat sa lupte pentru ce au clădit și ca acum sa ne arate noua muritorilor de rând ca exista și sentiment pur. Am întrebat-o cum se simte ca și femeie aproape măritata:” încă mai am fluturi în stomac”.

M-am bucurat ca un copil când desface cadourile de Crăciun; pentru ei, pentru ea și pentru sentimentul asta pe care ți-l poate inspira o relație frumoasa clădita în atâția ani.

tenor

sursa: Giphy

Pe de alta parte, suntem noi, cei care după 8 ani de căsnicie jinduim la colegul de la munca care iți poate oferi lumea, noi cei care după 20 de ani divorțam de partener căci ne-am saturat în a avea grija de toată lumea și numai de noi nu și noi ce care avem relații de lunga durata dar nu mai facem eforturi sa menținem flacăra pasiunii.

Întotdeauna mi s-a părut amuzant și tragic ca oamenii cred ca on the other side the place is more greener. Normal ca va fi ( la început) dar apoi tot ajungi sa te obișnuiești cu omul ala, sa pornești la un drum nou și sa construiești ceva alături de el. Deci unde ajungi? Yep, în același loc.

Dar mai sunt și oamenii cărora le este frica de nou, de stabilitate și oamenilor cărora le este frica de dezamăgire. Oamenii cei din urma întotdeauna o sa aibă o părere generala despre sexul opus (“toate’s la fel” sau “toți bărbații sunt niște porci”) dar nimeni nu face un efort sa schimbe opinia asta generala. De ce? Pentru ca ne complacem în situațiile în care suntem și ne intriga tot ce este nou.

Omul este atât de naiv și atât de firav în același timp, o suma de contradicții.

Dimineți electrice

De când m-am mutat în UK, am descoperit ca fără un automobil nu te poți descurca în oraș. Deși nu stau în Londra sau în alte orașe circulate, este foarte greu sa călătorești fără un mijloc de transport.

De exemplu, dimineața este foarte greu cu autobuzele. Ori vin prea târziu ori vin prea devreme. Niciodată nu știi la ce ora sa pleci, iar dacă da Domnu’ sa ațipești și sa nu auzi alarma, iți poți lua adio de la a ajunge la timp la locul de munca.Asa ca ,vrei nu vrei, trebuie sa înveți pentru permis ca sa poți sa comuți dintr-o parte-n alta.

Hai sa va zic ceva, eu nu sunt mare amatoare de a conduce, adică hei, este mult mai bine sa stau pe locul pasagerului și sa schimb melodiile din playlist.

Plus ca eu caracterizez mașinile ca fiind mai toate la fel: au roti, folosesc combustibil și au scaune confortabile. Si fac mult zgomot, mai ales la semafoare când se accelerează ( vezi vezi, știu câte ceva despre mașini ).

In calitate de pieton, merg foarte des cu autobuzul și ..îmi place. Fac naveta de când eram în scoală generala și este în reflex în a merge cu autobuzul.

Ceea ce am observat în autobuzule englezești și noua ne lipsesc cu desăvârșire ( pe lângă faptul ca noi nu avem un sistem electronic pentru bilete și aer condiționat) este faptul ca ei folosesc o tehnologie pentru a reduce amprenta de carbon.

Adica încearcă sa facă lumea sa folosească metode alternative de a conserva natura plus sa folosească autobuzul în loc de propriul mijloc de transport.

Mesajele cu aviz informativ aici chiar au efect. Englezii sunt pe principiul ca dacă o persoana dau exemplu în viata de zi cu zi, atunci și ceilalți îl vor urma.

Pentru ca este un oraș industrial se pune accentul pe biciclete. Sunt vreo 4-5 parcuri industriale ce oferă locuri de munca sezoniera și pe termen lung locuitorilor de aici, pe tot parcursul anului.

bike-rider.gif

sursa: Giphy

De asta ,de o perioada încoace, se încearcă trecerea de la bicicletele tradiționale la bicicletele electrice. Nu sunt foarte scumpe și de asemenea nu dai la pedale ca un apucat iar când ajungi la munca curg apele de pe tine.

Prima data când am văzut o bicicleta electrica,era la un tip care aștepta la semafor și nu înțelegeam de ce nu da la pedale. Mi-a cam dat cu eroare exact ca atunci când am văzut (și auzit) pentru prima data o Toyota ( electrica).

 

Daca nu mi-ar fi frica de mașini și tiruri ( am o manie), mi-ar plăcea sa achiziționez o bicicleta electrica, căci as economisi bani, as avea grija de mediul înconjurător ( v-am zis eu de puterea exemplului) și ca nu mi-as face grija de locurile de parcare ( nu îmi place sa fac parcări).

scootin.gif

sursa: Giphy

Nu m-as putea deplasa cu un hoverboard ( pentru ca o sa cad în nas, și asa am nasul mare, nu trebuie sa îl fac și mai și) iar trotinetele electrice mi se par ideale a fi folosite în parc ,de oameni leneși ca mine sau prințese diafane ca sora-mea.

 

 

Cred ca mama va trebui sa facă un drum la EvoMag dupa acest articol, cred ca nu va scapă de insistentele sora-mii în achiziționarea unei trotinete electrice. 🙂 Era mai rau daca stia despre evenimentul din 16 iunie în care cei interesați au putut testa trotinete electrice în showroomul evoMAG.

Export de tinerete

Nu scriu foarte des și de multe ori las în drafts ca sa continui articole. Înainte redactam un articol în câteva minute sau ore ( dacă am prea multe idei), acum îmi trebuie săptămâni și chiar luni.

Sunt întrebata când postez un articol nou. Sa fiu sincera am vreo 4 la care ma tot chinui și pe care sper sa le postez în decursul următoarei săptămâni.

Despre ce vorbim astăzi?

Despre tineri.

Tocmai ce am terminat serialul Instrumente mortale, cu chiu cu vai, mai pe adormite mai pe trezite. Nu fac spoilere ca și în celalalt articol dar va recomand serialul, dacă aveți chef sa evadați din lumea plictisitoare și gri sau din lumea vopsita în telenovele și vampiri.

8ZPY

sursa: Gif

** și mie îmi place Twilight și filmele cu tematica dar nu îmi face plăcere sa fie mediatizate la extrem pentru ca ajung ca toate sa aibă același subiect. Personajul principal este o ea superba ce îl cauta pe Fat Frumos sau este un el singuratic care a avut parte de o poveste tragica și se jura ca nu va fi uman (..bla bla bla bla..) și se îndrăgostește de o frumoasa ființa umana. Apoi știți ce urmează, romantism de iți e rău.

Voiam sa vorbesc despre tinerii cu probleme reale, precum ce fac după ce termina Facultatea cu master cu doctorat sau rezidentiat.

Am dat fără sa vreau peste niște filmulețe pe Facebook, ce expuneau situația din Romania, situația gri în care ne aflam. Ca se plângeau ca nu mai avem medici căci toți apuca calea straineziei. De ce dom’le , se întreabă membrii Guvernului?! Pentru ca nu se simt apreciați și ca nivelul de trai este foarte jos decât ce suntem învățați în facultate.

Îmi aduc aminte ca am urat ora de fonetica de engleza la facultate. De fapt, am avut  doar câteva materii, și în rest am urat specializarea pe care am urmat-o. Foarte multe idei învechite, doar informații învățate mecanic și uitate după examen.

La un moment dat am fost întrebata în UK ce am învățat la facultate în Romania. Răspunsul meu a fost ca de fapt am învățat “istoria și vocabularul vostru”. Au rămas blocați, și m-au întrebat de ce, ca ei nu ne studiază istoria și habar nu au despre noi ( decât ce se postează în media).

De când lucrez în domeniul recrutărilor, am întâlnit foarte multi tineri.. poate prea multi. Media  de vârsta este intre 18-25 de ani.  De multe ii întreb de ce au venit în Anglia. Mai toți mi-au spus ca au venit sa aibă o viata mai buna, sa strângă niște bani sau ca nu au niciun viitor în Romania. Dar cel mai rar aud,” am venit sa îmi fac o cariera”. Deși suntem blamați pentru ceea ce suntem, țigani, mincinoși sau hoți… suntem una din cea mai buna forța de munca.

Cu ceva timp în urma, o mămica care a lucrat pentru mine vreo 3 luni într-un depozit a fost luata pe contract. A venit pe la birou sa ii dam actele necesare și când i-am urat felicitările de rigoare mi-a spus “ca ce felicitări, fac asta de nevoie căci am nevoie de bani sa am grija de copil.; noi suntem sclavii lor, ca vezi numai emigranți în munca de depozit, dar nimeni nu iți da șansa sa avansezi”.

Nu tind sa cred ca este atât de extrema gândirea de aici dar experiența din Ro nu este luata în considerare când aplici la locuri de munca dar ironic când te întorci în țara și cauți un loc de munca, se pune baza pe experiența primita în Anglia.

tenor.gif

sursa: Gif

Dar tinerii chico, sunt atât de multi. Sunt copii plecați de acasă, căci nu mai au ce învăța în propria lor țara, țara ce nu facilitează niciun mod de avansare și promovare a tinerilor. In locul actual unde lucrez, cred ca 70% din persoanele care vin în fiecare zi sunt tineri, ca mine, ca tine. Tineri ce spera la o viata mai buna chiar dacă sunt sub calificările lor.

Deci Românie când te trezești căci curând o sa îmbătrânești înzecit dacă iți mai pleacă copiii? Vin generațiile din spate, și va fi aceeași letargie? Oare și sora-mea va avea parte de același traseu sau Românie, poți oferi un drum lin și dezvoltat pentru copiii ce rămân?

Nemultumiri de oameni mari si mici

Un proverb chinezesc spune ca ”poţi cumpăra cu bani o carte, dar nu şi cunoaşterea”.

giphy

Oamenii sunt inspaimantati de necunoscut si propun sa isi dea cu presupusul in ceea ce te priveste pe tine, pe vecinul, pe bunica sau catelul.

Urmaresc cu interes vlogul lui Anne (click pe nume) si intr-unul din vlogurile ei subliniaza nevoia de educatie sexuala dupa ce Biserica ortodoxa s-a opus in Guvern.

De ce?

Inainte sa incepeti sa aruncati cu noroi, dati un click aici  ca sa cititi articolul. Sa nu ziceti ca nu fac un bine 🙂 .

Si inca mai intrebati de ce?

Pentru ca e mult mai misto sa apara o adolescenta de 13 ani la stirile de la ora 5 decat, citez, ”nu trebuie să absolvim cursuri de kamasutra ca să fim oameni normali”.

Caci deh, daca pierdem si exclusivitatea asta ajungem la sapa de lemn , la propriu caci altfel cine mai face vizualizari ca sa ii platim pe bietii camerani, microfonisti, reporteri etc etc etc.

*sa se inteleaga, nu am nimic cu saracii oameni care isi fac doar datoria;

** dar am ceva cu oamenii care vorbesc aiurea desi nu cunosc bine problema;

*** cum ar fi purtatorul de cuvant al Bisericii ortodoxe;

Ca sa nu va luati de mine ca sunt ateu o sa abordez un alt exemplu: mediul social in care te invarti.

Un prieten spunea cu emfaza ca gura satului nu o poti astupa, indiferent ce sacrifii faci.

What_do_I_hate_most__PeopleTe-ai intrebat de ce colegii de la locul de munca te plac asa mult? Pentru ca esti un bun subiect de studiat si un bun subiect de barfa. Da stiu, credeai ca te plac, ei nu, doar esti un aperitiv de amuzament.

De asemenea, stiu ca voiai o marire de salariu in ceea ce ai profesat timp de multi ani. Din pacate, vei mai astepta inca 6 ani ca sa poti sa iti atingi telul.

Sau vrei sa ajuti si sa faci un bine omenirii?

Gandeste-te ca binele pe care ai vrea sa il faci cuiva nu iti va fi rasplatit dublu cum spun vorbele batranilor. Oamenii sunt facuti dintr-un aluat mucegait si plin de gogoloase.

68b3f5dca29a424d86674ed795266894e9e73e9c.gifAsa ca Apocalipsa unde esti? Ca Thanos deja a exterminat jumatate din Avangers.

 

 

Legături între generații

Știi poveștile cu soacra și nora?

Sunt cazuri fericite cât și cazuri mai puțin fericite.

 

Să începem cu începutul. Îl găsești pe Făt Frumos, vă îndrăgostiți și viața voastră este plină de fluturi și nori pufoși.

2zs4axhȘi apoi vine momentul în care el zice “părinții mei vor să te cunoască”.

Dacă ești fată cu bun simț și cu planuri de viitor, te pregătești sufletește și cu inima deschisă accepți propunerea îndrăzneață.

Două scenarii rulează în capul tău: totul o să vină de la sine și vor avea o părere bună despre tine sau totul va merge  bine iar apoi când ieși pe ușă o să îți scuipe în mâncare. Important este să nu ajungă la al doilea gest căci următoarea dată o să își scuipe în mâncare când le vei călca pragul.

Dacă ai parte de primul scenariu. felicitări, ai tras lozul câștigător. Oficial ai parte de comunicare și de o soacră mișto cu care poți împărți și bune și rele.

Dar dacă începi să joci în primul scenariu, ei bine, încearcă să nu pui la suflet. Nu zic că nu există nicio rezolvare, dar se aplică persoanelor care sunt pupincuriste și nu pun la suflet. Dacă ai atributul nefast să îți mai și pese, well that’s shit.

Ce te împiedică să ai o comunicare frumoasă? Sunt nenumărate motive precum bariere emoționale, traume din căsnicie sau posesivitate excesivă. Poți claca sau poți lupta dacă consideri că se merită. Trebuie să analizezi bine dacă trebuie să investești într-o bătălie crâncenă ca asta.

Dacă nu ești genul de persoană care să îți pese, bravo ție, oficial te poți detașa de telenovelă și îți poți găsi un început în alt film.

Dacă ești genul care să îți pese, atunci filmul tău va avea multe episoade precum “Tânăr și neliniștit”.

Știu că te așteptai să zic că toți vor trăi fericiți până la adânci bătrâneți dar nu este așa. Întotdeauna va fi cazul în care vei petici un gol și vor apărea alte două care vor cere și mai multă trudă.

Principiul de bază este dacă se merită sacrificiile pentru omul de lângă tine atunci și lupta pe care o vei duce cu soacra va conta pentru că vei avea suportul moral din partea persoanei iubite.

Nu trebuie să generalizezi ci trebuie să știi cum să descurci situația. Să fii demn să dai un exemplu următoarei generații.

De fapt, am citit o grămadă de articole care mai de care mai amuzante, de fapt tragico- amuzante dar merită să fie citite. Așa că atunci când crezi că ai o zi oribilă, gândește-te că sunt situații și mai nasole.