Alice in … phone world

Mai demult am văzut un film franțuzesc – foarte interesant – ce aborda însemnătatea telefoanelor. Filmul prezenta o seară de vineri, cu prieteni invitați la cină, prieteni din copilărie ce și-au continuat viețile împreună.

 

mrw-when-a-girl-justified-her-cheating-on-her-deployed-so-with-you-have-no-idea-what-its-lik-someone-140517

sursa: Google

Totul bine și frumos până când cineva abordează cât de mult valoarează onestitatea unul față de celălalt și ca exemplu dă un joc ce necesită lăsarea telefonului pe masă iar vecinul de lângă trebuia să răspundă la orice mesaj/ apel. Bineînțeles că toată lumea a aprobat jocul, ca dovadă a veridicității.

tumblr_mqbc9zrXbL1rv20pco1_500

sursa: Google

În urma experimentului ăstuia social, un cuplu și-a dat seama că totul scârțâie între ei de mult timp și erau legați unul de celălalt datorită copiilor, tocilarul grupului s-a dovedit că este gay și în celălalt cuplu, soțul ducea o viață dublă cu secretara lui.

 

Depindem atât de mult de telefoanele noastre încât toată viața noastră este stocată acolo: fotografii, notițe, secrete și documente.

De ce crezi că atunci când o persoană își pierde telefonul este atât de multă isterie? De ce crezi că sunt atât de multe modalități de securitate a telefonului? Răspunsul: accesul la lumea ta.

Orice persoană de pe Pământ trăiește mai mult sau mai puțin o viață dublă iar telefonul îți facilitează această dorință, să fii departe de realitate dar în același timp conectat.

Cât de mult ai putea sta departe de telefonul tău? Cât ai rezista fără să verifici notificările de pe Instagram sau de pe Facebook? Sau dacă ai fi într-o zonă fără semnal, ai da în sevraj?

Am făcut experimentul ăsta de fiecare dată când am fost în Vrancea unde semnalul nu este extraordinar și m-am simțit… bine.

Suntem atât de ocupați să muncim și să ne realizăm încât uităm să.. trăim și ne refugiem în accesarea telefonului pentru orice informație inclusiv ca să citești o carte în format digital. Unde mai este exaltarea când la librărie apărea o nouă carte și voiai să simți mirosul de carte nouă?

Cred că îmi lipsește perioada romantică când puteai să faci romane prin scrisori, unde povești de dragoste și război se nășteau…tenor


Omul și Ramona

tumblr_m6utc08bNl1rqxkpso1_r1_500.gifAm fost librar și am întâlnit diferiți oameni ce veneau în librărie pentru că voiau să își cumpere cărți sau veneau de dragul de a sta la taclale în liniște pe Facebook sau pe WhatsApp.

Fetișoarele date cu glos nude,îmbrăcate după ultima moodă și cu un litru de parfum date iar băieții cu freze ce își iau zborul (pe bune!),cu Iphone-ul la vedere și cu cele mai skinny  haine posibile.Dar e ok,gusturile nu se discută! 😀

Articolul nu e despre haine ci despre cultură generală,despre lene și despre tendința ta/a mea/a tuturor de a judeca.Ei cum, așa bine..

Și tu ai judecat-o ultima oara pe tanti Mița de la 3 că își scutură covorul plin de păr de pisică și noroi exact la tine în balcon.

Sau l-ai judecat pe vecinul de la parter,că are un scuter care sună exact ca un tractor când îl pornește și..te trezește când îți e somnul mai dulce.Știu cât de bun e somnul! 🙂

Când oamenii pășeau în librărie,îmi imaginam ce povești au cei care erau nostalgici,triști,melancolici,obosiți sau cei care mai arătau puțin respect după o zi plină și frustrantă la muncă. Read More