Esentele se tin in sticlute mici

Stiu ca o sa zici ca titlul este cheesy si cliseic, dar nu este asa (bine, doar putin pe alaturi).

Intotdeauna am avut o problema cu inaltimea mea, pentru ca m-am simtit frustrata de asta, caci am fost inconjurata mai mereu de persoane de o talie kilometrica.

giphy (1).gif

sursa: Giphy

Dar am descoperit ca esentele tari se tin in sticlute mici.  Tind sa cred ca atunci cand au fost create femeile, s-au creat potiunile in doua cazane, unul urias si unul minuscul.

In primul s-a adaugat frumusete, inaltime, carisma, simt de fashion si un simt de modelina. Adica cui nu i-ar placea cu picioare lungi, forme bine proportionate si un par lung? Vezi,deja te-am facut curios.

Iar in al doilea s-a inceput cu aceleasi ingrediente dar in loc de inaltime s-a produs o incurcatura si s-a adaugat… umor, sarcasm si simt de razboinica. Te intrebi ce a iesit? Well, uita-te la partenera de langa tine si spune-mi daca am dreptate. 😀

Asa este si cu parfumurile. Cred ca tarie ca oamenii, in special femeile, au trecut de pragul in care isi cumpara parfumuri ca au miros frumos la vecina si ca iau in calcul ph-ul piele si ce esente se gasesc in compozitia parfumului(esente de baza, mijloc si varf).

Eu sunt o adoratoare de parfumuri, ce cuprind mirosuri diferite cat si stiluri diferite: unele mai puternice, altele mai fresh.

Asta se intampla cand iti cauti parfumul ideal si esti deschisa la incercari. Am luat vorba din popor ‘ incercarea moarte n-are‘ prea mot-a-mot. :))

Dar parfumul ideal .. se primeste.

Acesta este K79 de la cei de la Infinite Love. M-am uitat pe site dar nu am mai gasit parfumul, probabil ca este varianta de iarna.

Da, ai vazut bine. Acum 2 ani si jumatate am primit parfumul  ce contine un pic de scortisoara, un pahar de Craciun, o adiere de vant rece, o lingurita de zapada si o galeata de dragoste pentru un om mic cu o inima mare plina de dragoste si fericire, cu obraji rosii si cu fluturi in stomac.

De fiecare data cand ma parfumez, imi aduce aminte de cea mai frumoasa perioada: aceea de a fi liber si indragostit.

Nu te defineste un parfum consacrat ci esenta si amintirile pe care le poarta.

Si tu? Ce esenta ai? 🙂

Advertisements

Economisiri pe termen lung

animated_pig_final_3

De când ma știu, întotdeauna am ‘strâns’ bani. Restul de la pâine, banii de colind sau bursele primite de-a lungul anilor școlari.

Iti dai seama ca nu erau sume enorme dar îmi dădea satisfacerea ca ‘banii aia sunt pe meritul meu’. Întotdeauna mi-am cântărit alegerile în ceea ce înseamna noi achiziții. Chiar și acum, după multi ani, vânez ‘reducerile’ și compar preturile din mai multe surse.

Nu sunt calica, dar cineva mi-a zis mai demult ca întotdeauna trebuie sa ai niște bani deoparte în caz de urgenta.

Când am ajuns la liceu, am întâlnit o fata de la o alta specializare care făcea poze. Pe vremea aia, abia începuse nebunia artei fotografice , iar aparatul abia ce fusese lansat.

Tatal ei era marinar și călătorea pe vase de croaziere. Ii cumpărase frumosul aparat din Belgia cu vreo 40 de milioane ( bani multi, va zic!). Gândește-te ca la noi nici măcar nu apăruse pe piața, era ceva exclusiv.

De atunci m-a fascinat aparatul ala. Nu foarte masiv, o calitate a pozelor foarte buna și ușor de manevrat, perfect pentru începători.

Ce sa mai, a fost dragoste la prima vedere! Anii au trecut, am ajuns la facultate, iar dorința de a-mi achiziționa acel aparat nu s-a stins. Am făcut multe căutări pe net, aflând ca aparatul poate fi găsit la jumătate de preț chiar și mai putin, totul depinzând de cât de multe accesorii sunt.

Dupa calculele mele, dacă munceam vara, primeam ce îmi doream. Am muncit toată vara, am economisit fiecare bănuț și într-un final a venit momentul mult așteptat, sa îmi țin ‘copilul în brate’.

5LzKjxm.gif

sursa: Giphy

Nu știu ce a fost mai satisfăcător, faptul ca după o lunga așteptare am primit ce mi-am dorit sau ca faptul ca datorita economiilor mele mi-am achiziționat primul aparat. Ce-i drept, nu este termen de comparație ca atunci când primești ceva pentru un lucru pentru care ai depus eforturi.

*P.S  povestea încă se continua cu ‘și au trăit fericiți pana la adânci bătrâneți. 🙂

 

Probabil mai sunt sute de povesti cu final fericit ca al meu.

Nu contează dacă este despre un telefon, o mașina, o bicicleta sau un abonament la sala, important este sa înveți cum sa iți gestionezi banii.

De aceea cei de la BCR,au demarat în acest sens proiectul Școala de Bani ce îi încurajează pe copiii între 7 și 14 ani să învețe cum circulă banii prin lume, cum să facă economii și cum să gestioneze un buget, realizând toate acestea cu ajutorul unor jocuri desfășurate în cadrul atelierelor de educație financiară.

Aceste ‘lecții’ au loc în camionul FLiP, special amenajat pentru a fi deopotrivă loc de joacă și sală de curs ca sa fie interactiv ( și neplictisitor). Ca sa fie și mai interactiv, dacă te încadrezi in categoria de vârsta, te poți înscrie în concursul FLiP your story, unde pot câștiga o bicicletă Pegas. Înscrierile se pot face până pe 29 iunie, iar câștigătorul este ales prin tragere la sorți.

Pe lângă faptul ca primești mentorat gratuit despre economisirea banilor mai poți câștiga și o bicicleta foarte faina. Misto, nu? 🙂

Dimineți electrice

De când m-am mutat în UK, am descoperit ca fără un automobil nu te poți descurca în oraș. Deși nu stau în Londra sau în alte orașe circulate, este foarte greu sa călătorești fără un mijloc de transport.

De exemplu, dimineața este foarte greu cu autobuzele. Ori vin prea târziu ori vin prea devreme. Niciodată nu știi la ce ora sa pleci, iar dacă da Domnu’ sa ațipești și sa nu auzi alarma, iți poți lua adio de la a ajunge la timp la locul de munca.Asa ca ,vrei nu vrei, trebuie sa înveți pentru permis ca sa poți sa comuți dintr-o parte-n alta.

Hai sa va zic ceva, eu nu sunt mare amatoare de a conduce, adică hei, este mult mai bine sa stau pe locul pasagerului și sa schimb melodiile din playlist.

Plus ca eu caracterizez mașinile ca fiind mai toate la fel: au roti, folosesc combustibil și au scaune confortabile. Si fac mult zgomot, mai ales la semafoare când se accelerează ( vezi vezi, știu câte ceva despre mașini ).

In calitate de pieton, merg foarte des cu autobuzul și ..îmi place. Fac naveta de când eram în scoală generala și este în reflex în a merge cu autobuzul.

Ceea ce am observat în autobuzule englezești și noua ne lipsesc cu desăvârșire ( pe lângă faptul ca noi nu avem un sistem electronic pentru bilete și aer condiționat) este faptul ca ei folosesc o tehnologie pentru a reduce amprenta de carbon.

Adica încearcă sa facă lumea sa folosească metode alternative de a conserva natura plus sa folosească autobuzul în loc de propriul mijloc de transport.

Mesajele cu aviz informativ aici chiar au efect. Englezii sunt pe principiul ca dacă o persoana dau exemplu în viata de zi cu zi, atunci și ceilalți îl vor urma.

Pentru ca este un oraș industrial se pune accentul pe biciclete. Sunt vreo 4-5 parcuri industriale ce oferă locuri de munca sezoniera și pe termen lung locuitorilor de aici, pe tot parcursul anului.

bike-rider.gif

sursa: Giphy

De asta ,de o perioada încoace, se încearcă trecerea de la bicicletele tradiționale la bicicletele electrice. Nu sunt foarte scumpe și de asemenea nu dai la pedale ca un apucat iar când ajungi la munca curg apele de pe tine.

Prima data când am văzut o bicicleta electrica,era la un tip care aștepta la semafor și nu înțelegeam de ce nu da la pedale. Mi-a cam dat cu eroare exact ca atunci când am văzut (și auzit) pentru prima data o Toyota ( electrica).

 

Daca nu mi-ar fi frica de mașini și tiruri ( am o manie), mi-ar plăcea sa achiziționez o bicicleta electrica, căci as economisi bani, as avea grija de mediul înconjurător ( v-am zis eu de puterea exemplului) și ca nu mi-as face grija de locurile de parcare ( nu îmi place sa fac parcări).

scootin.gif

sursa: Giphy

Nu m-as putea deplasa cu un hoverboard ( pentru ca o sa cad în nas, și asa am nasul mare, nu trebuie sa îl fac și mai și) iar trotinetele electrice mi se par ideale a fi folosite în parc ,de oameni leneși ca mine sau prințese diafane ca sora-mea.

 

 

Cred ca mama va trebui sa facă un drum la EvoMag dupa acest articol, cred ca nu va scapă de insistentele sora-mii în achiziționarea unei trotinete electrice. 🙂 Era mai rau daca stia despre evenimentul din 16 iunie în care cei interesați au putut testa trotinete electrice în showroomul evoMAG.

Intervenție pe termen lung

De când mă știu nu am fost o mare amatoare de tehnologie. Adică îmi aduc aminte că atunci când am început să descopăr calculatorul,  când îmi apărea căsuța cancel, mă super panicam și nu mai știam ce să fac. De fapt, singura mea soluție a fost să scot calculatorul din priză și să îl aprind din nou.

AnguishedImmaterialAnemoneshrimp-max-1mb

sursa: Google

Și ai mei se întrebau de ce calculatorului nostru i s-a ars hardul de atâtea ori ( scuze mama, nu am avut niciun virus ci doar lucru manual)!

Dacă te gândeai că după atâția amar de ani s-a schimbat ceva, tind să te anunț că tot aceleași funcții basic le cunosc la calculator/ laptop. Folosesc mașinăria doar pentru Youtube, Facebook, Google și WordPress. Tare, nu?

Totuși, ceva tot mai este similar cu anii trecuți. Pasiunea și grija pentru telefoane. De fapt, nu este o poveste chiar atât de roz…

Și acum o să zici, păi da nene, dar acum două paragrafe ziceai că ești paralelă cu tehnologia? De fapt, singurul meu scop era să am muzică pe telefon :)) Și din cauza asta, s-au întâmplat multe. Am spart difuzorul, am blocat memoria de la telefon (chiar nu știu cum am reușit performanța asta), soră-mea mi-a lăsat telefonul să se prăjească pe veioză sau câinele nostru a ronțăit ecranul.

iPhone_undo_part1.gif.CROP.original-original

sursa: Google

Nu există un secret în a avea grijă de telefon sau de tehnologie în general. De exemplu ipod-ul meu s-a zgâriat de la cheile din geantă și ecranul telefonului meu în primele săptămâni de viață.

Știi momentul ăla când îți tratezi telefonul ca pe cea mai prețioasă achiziție și îl pui în locuri care mai de care mai ferite?

 

după 2 zile…

Nefericită, supărată, dezamăgită că telefonul meu avea cea mai frumoasă zgârietură datorită cheilor. Și doar am zis să îmi cumpăr o folie de sticlă. Am mieunat încă 2 zile și acum îmi aduc aminte de fiecare dată când umblu pe telefon.

 

în zilele noastre..

După ce am căpătat prima zgârietură, m-am echipat bine cu husă din plastic dur și folie de sticlă. Nefericirea a fost ca noului scut să îi fac încercarea. Și nu așa superficial ci într-o dimineață de luni, la muncă ,încercam să dezarmez alarma ca să pot intra în clădirea de birouri.

Imaginează-ți, o zi de decembrie, friguroasă, eu înfofolită până în gât cu poșeta într-o mână și în cealaltă geanta de la laptop, telefonul, cheile și șervețelele. Această acrobație a ajuns până la întrerupător.

După 5 minute…

Alarma suna, eu uitasem codul de la alarmă, telefonul meu era pe jos cu ecranul pe jos și încercam să sun pe colega de la muncă să îmi zică cifrele potrivite.

Super,nu?

Cu strângere de inimă am ridicat telefonul, și în afară de 9406739464962873783 de spărturi…pe folia de sticlă, nu avea nimic.

images (2)

sursa: Google

Pfiu, de data asta m-am înarmat bine.

Acum, tu cititorule, dacă nu te-am plictisit cu povestioarele mele te sfătuiesc dacă ții la telefonul tău, să alegi produse de calitate. Nu pot recomanda ceva din UK căci pentru mine totul este universal dar am auzit că cei de la exit.ro au produse riguros selectate, cu o atenție desăvârșită la detalii și calitate.

Asta e valabil și pentru soră-mea.

1473578767879.gif

sursa: Google

Inimă mare într-un corp mic

De când soră-mea a apărut în viața noastră, ea ne-a dat o nouă perspectivă asupra vieții. Ne-a învățat dragostea necondiționată, grija, responsabilitatea și că viața constă în lucruri mici dar importante.

Nu mi-aș imagina viața fără ea, chiar dacă am momente când vreau să o fac rachetă și să o trimit pe Lună. Adică cum aș putea să renunț la primele momente când a adus- o mama acasă înfășurată precum un cocon, cu o claie imensă de păr și și cu niște mânuțe de îmi țineau strâns degetul arătător. Atunci am știut cât de mult mi-am dorit o soră și cât de mult ființa minusculă m-a împlinit ca și persoană.

Și totul a pornit de la o mânuță firavă cu o legătură pe viață. Ideea aceasta o promovează și Horia Manolache cu ajutorul artistului grafic Gabi Toma prin campania Mână cu Mână, proiect ce vorbește despre copiii din centre de plasament drept copii cu viitor, copii normali și frumoși, care au nevoie de un mic ajutor din comunitate pentru a reuși pe drumul dificil pe care au fost nevoiți să pornească în viață.

Copiii instituționalizați au fost implicați într-o activitate amplă ce a presupus mai întâi fotografii ale mâinilor lor și în urma discuțiilor cu copiii, s-au extras citate ce reprezintă dorințe și aspirații ale acestora, proiecții de viitor cu privire la familie și carieră, diverse considerente despre lume, viață, familie, societate.

Fiecare copil este inedit, special în modul său și o mână drăgălașă exprimă inocența vârstei și puritatea gândurilor.

 

Printre fotografiile vizualizate, mi-a atras atenția mânuța unei fetițe pe nume Sibel,o viitoare Tomb Raider personificată într-o Julietă în miniatură, în vârstă de 10 ani din două motive: are aceeași vârstă ca și sora mea și simplitatea gândurilor ce exprimă imensitatea afectivă într-o inimă așa mică.

Dacă vrei să afli cât mai multe despre proiect, dă un click pe http://manacumana.ro/ și fii un Supererou în cartea cu povești alea unui viitor cavaler sau unei viitoare prințese.

 

Gurmanzi în termeni sănătoși

happy_1dec

Îmi e dor de produsele românești.

Săptămâna asta am fost la un supermarket polonez unde există și o mare parte din produsele românești pe care acasă le găsești la orice chioșc.

Am luat pateuri, condimente, napolitane, cozonac și chiar semipreparate. Eu nu mănânc semipreparate foarte des dar când văd ceva ce îmi face cu ochiul, fac o încercare. De regulă nu am parte de surprize neplăcute pentru aleg produse de bună calitate și proaspete.

În galantare am văzut ceva nou de la Caroli, salamul Semenic. Ce m-a mirat a fost faptul că avea o etichetă ciudată unde era menționat că “Salamul Semenic Extra de Caroli are acum o etichetă inteligentă,cu Carolimetru Termic, care te notifică dacă produsul tău nu este

păstrat la temperatura optimă!”.

“Oau, asta chiar e mișto! ” Oficial am găsit o #mâncarecunotificare.

De regulă am tendința să scot salamul și să îl pun pe masă până ajunge la temperatura camerei ca să simt gustul salamului și de asemenea să mă doară dinții. Dar acum pot să nu mai aplic teoria asta învechită deoarece cadranul termosensibil își schimbă culoarea în functie de temperatura produsului:sub 8°C are culoarea verde, peste 8°C incepe să sa coloreze in galben iar în cazul în care cadranul termosensibil începe să se coloreze în galben este un semn de atenționare că produsul trebuie reamplasat la rece, sub 8°C.

noms-shaggy-sandwich

 

Mă duc să mai dau o fugă la supermarket. Continuăm discuția când mă întorc la sandwich cu salam de la Caroli. 🙂

Gurmanzi în termeni sănătoși

happy_1dec

sursa: Google

Îmi e dor de produsele românești.

Săptămâna asta am fost la un supermarket polonez unde există și o mare parte din produsele românești pe care acasă le găsești la orice chioșc.

Am luat pateuri, condimente, napolitane, cozonac și chiar semipreparate. Eu nu mănânc semipreparate foarte des dar când văd ceva ce îmi face cu ochiul, fac o încercare. De regulă nu am parte de surprize neplăcute pentru că aleg produse de bună calitate și proaspete.

În galantare am văzut ceva nou de la Caroli, salamul Semenic. Ce m-a mirat a fost faptul că avea o etichetă ciudată unde era menționat că “Salamul Semenic Extra de Caroli are acum o etichetă inteligentă,cu Carolimetru Termic, care te notifică dacă produsul tău nu este
păstrat la temperatura optimă!”.

“Oau, asta chiar e mișto! ” Oficial am găsit o #mâncarecunotificare.

De regulă am tendința să scot salamul și să îl pun pe masă până ajunge la temperatura camerei ca să simt gustul salamului și de asemenea să nu mă doară dinții. Dar acum pot să nu mai aplic teoria asta învechită deoarece cadranul termosensibil își schimbă culoarea în functie de temperatura produsului:sub 8°C are culoarea verde, peste 8°C incepe să sa coloreze in galben iar în cazul în care cadranul termosensibil începe să se coloreze în galben este un semn de atenționare că produsul trebuie reamplasat la rece, sub 8°C.

noms-shaggy-sandwich

sursa: Google

 

Mă duc să mai dau o fugă la supermarket. Continuăm discuția când mă întorc cu un sandwich cu salam de la Caroli. 🙂

Bucurie Fest

giphyyyy.gifToamna aduce in sufletul fiecăruia nostalgie, frumusețe si planuri marete pentru anul scolar si studențesc. Boboceii acum se aduna sa culeaga roadele aduse de toamna cea aurie. Se dezmortesc si se chinuie sa isi intre in ritm. Sau altii se gandesc sa isi planifice vacanta sau sa faca o incursiune la Oktober Fest. Dar eu le sugerez o alternativa foarte faina, si (tobele, va rog!) autentic romaneasca.

Te-am facut curios?

Ia loc, asaza-te confortabil si lasa-ma sa termin de expus povestea.

Bucurie in Miscare este o alternativa la lancezeala de dupa vara. Lenesule, da, de tine e vorba. 😀

Bucurie în Mișcare este o caravana a sportului si a miscării în comunitate, care are loc pe parcursul anului 2016 în 6 orașe din România. Aflată anul acesta la cea de a V-a editie, caravana a ajuns în aceasta primavara în Galati, Roman si Iasi, iar în această toamna la Petrosani, Târgu Jiu si Slatina.

Eu nu am luat parte la ediția din Galați dar prietenii mei da. Si am zis ca de ce nu, sa fac publicitate și edițiilor ce vor avea loc în Petroșani, Târgu Jiu și Slatina, pentru ca moldovenii sunt niște oameni “ciumegi” .

Evenimentul mult asteptat va avea loc in Slatina, asa ca mi-am invitat toti prietenii de prin zona si nu numai sa arunce un ochi acolo. Iar feedback-ul a fost foarte neasteptat. Culmea, ei stiau de mai demult de acest proiect! :)) They were like: “you are out of date”. :))

De ce sa te miști din locul tău confortabil?

Ca sa nu ajungi GRAS ȘI LENEȘ, ca cei din Anglia! :)) Ce legătură are Anglia? :)) Vad prea multe femei obeze in zona unde stau eu si cred ca am rămas traumatizata.

bucurie_in_miscare_slatinaEvenimentul din Slatina este organizat de Asociația 11even Cluj-Napoca în parteneriat cu Primăria Municipiului Slatina, Direcția pentru Sport și Tineret, Palatul Copiilor si este susținut de Kaufland România si promovează mișcarea și jocurile copilăriei.

Inventivi romanii ăștia! Totodata, evenimentul este și un spațiu de promovare a unor tineri liceeni excepționali care au luat parte sau urmează sa ia parte la programul “Creatori de viitor” (www.creatorideviitor.ro).

Ca sa iti faci o idee agenda festivalului arata cam asa :

Ora 10.00 – Concurs de desene pentru copii

Orele 10.30 – 18.30

  • Caravana “Școala de joacă” (activitati pentru copii între 4-10 ani)
  • Maratonul jocurilor românesti (activitati speciale pentru familie)
  • Competitii sportive diverse (badminton, fotbal target, ski pe asfalt, fun tenis, slow biking, mini-alergare, tennis cu piciorul, tir cu arcul, stafete in saci, etc)
  • Cupa Bucurie în Miscare la mini-fotbal

Orele 11.30 – 18.30

  • Moment special oferit de Palatul Copiilor Slatina
  • Kangoo Jumps oferit de Kangoo Club by Andreea Tudor
  • Demonstratie de zumba oferită de Zumba Fitness Slatina
  • Moment de dans oferit de Sccoala de dans MGV

Ora 19.00

Tombola Bucurie în Miscare (premii – seturi Bucurie in Miscare, un skateboard și o trotinetă)

Daca nu ai fost in Slatina pana acum, ia-ti rucsacul in spate si hai! Thumbs up pentru initiativa si share-uri cat mai multe! O sa fie mai fain aici decat la Oktoberfest! 😀

Flanco și cumpărăturile online

Sunt mare amatoare de shopping online iar abordarea angajaților îmi influențează deseori alegerea de a cumpăra dintr-un magazin (online sau direct ).

Diferența între cele două modalități de cumpărare nu e foarte mare. Cel mai mult se pune problema atunci când trebuie să aproximezi cât de mare este un anumit produs.

Deci care e treaba cu shopping-ul online? Continue reading

Tableta și nisipul

Girl-playing-on-ipadStă atentă la tabletă. Se încruntă, gesticulează și mai spune câte ceva jocului. Se aud o grămadă de sunete, unele mai ascuțite altele mai joase.

Trece o oră și ea nu s-a mișcat din pat. Aceleași sunete și aceleași gesticulări.

O întreb: “Ce faci tu acolo? Mai nou tableta îți vorbește?”

Ea își ridică căpșorul și spune nonșalant: ” Nu îmi vorbește decât atunci când vreau să caut pe Google, când dau acolo la microfon. Dar acum mă joc.”

Mă opresc în tocul ușii și încep să râd și îi spun că ma gândeam că a prins rădăcini pe pat. Ea se uită mirată ca și cum a văzut un extraterestru și îmi dă replica: “Tu ești mare și nu mai știi cum să te joci. Tu toată ziua citești cărțile alea plicticoase. Tu nu te jucai tot așa ca mine când erai mică cu jucării?” Continue reading