Ruta:Luton-București

‘Și acum doamnelor și domnilor ne apropiem de aeroportul Otopeni, vă rugăm să vă păstrați centurile de siguranță și să stați la locurile dumneavoastră’

Când aterizează avionul se aplaudă cu patos. Încă nu pot să cred că oamenii pasagerii nu înțeleg că gestul este inutil. Este ca și cum îi zici pilotului ‘mulțumesc pilotule că nu ai fost un sadic cu sânge rece’ .

  • cu două și jumătate în urmă…

Pentru că Luton este aeroportul cel mai apropiat de orașul în care stau, este și cel mai plin de.. români. Nu sunt rasistă, nu îmi urăsc naționalitatea dar de multe ori am învățat că a fi văzut ca și româncă nu este un lucru de mândrie.

Probabil că haterii o să zică, ‘că normal că nu mă mândresc cu Românica căci m-am ajuns și nu știu de unde am plecat’. Dar nu este adevărat. Faptul că am lucrat ca și recrutant într-o țară străină mi-a dat cel mai bun insight în ceea ce privește părerea oamenilor despre toate naționalitățile aciuate în Anglia.

Ba că polonezii miros a varză și sunt al naibii, ba că moldovenii și rușii își vând și propria mamă dacă pot face profit,ba că latvienii și lituanienii sunt aceeași nație și că sunt leneși. Dar cel mai rău și cel mai rău văzuți suntem noi, românii. ‘Atribute‘ precum criminali, violatori, hoți sau prefăcuți sunt câteva din descrierile mult auzite. Ce credeai? Că Brexitul ăsta este făcut degeaba? Nu zic că suntem doar noi, cei East Europeans ci că bătrâna Anglie este suprapopulată cu prea multe condimente.

De exemplu pe rutele de genul Luton- București sau Luton- Cluj găsești 99,9 % români și restul unguri, englezi,spanioli sau francezi. ( în cazurile fericite)

Când se stă la verificarea pașapoartelor înainte de îmbarcare nu se mai termină șirul cu pasageri ca și cum s-a spart conducta cu oameni.

Românii nici acum nu au învățat că dacă te îmbulzești și te calci pe picioare nu realizezi nimic ci ajungi în același loc.

Parfumul de Hugo Boss și Paco Rabane îmi irită nările iar damful persistă și în avion. Ce poate fi mai frumos decât un miros amestecat de sudoare și parfum turnat cu găleata?

Știi ce este el mai frustrant în avion? Să ai locul la geam, pe aripă iar doamna de lângă tine să te întrebe dacă ”se prabușește avionul și dacă o să murim ca să-și sune famelia din România”.

Și bonus, doamna din spatele tău cu 2 copii ce vorbește tare, pardon, rage la prea iubiții prunci ca să fie cuminți și să nu o mai facă de rușine. După 15 minute de la decolare, îi desface pampersul unuia și îl schimba de ”treaba mare” căci degeaba s-au inventat băile. Cui nu îi place miros proaspăt de materie maro?

Acele două ore și jumătate de multe ori se transformă într-o tortură psihică dacă nu ești ÎNARMAT cu filme, o carte bună și niște căști bune…

Advertisements

Facebook, Valentine și Februarie

*dă play la:

Este ora 19:00 in Cluj. Oamenii grăbiți se perinda pe străzile înguste ale orașului. Este frigut in jur de -2 grade Celsius. Miroase a iarna , a frig din copilărie.

Am ajuns in Cluj pentru un mini break ca sa îmi întâlnesc o prietena cu care am înnodat o prietenie de la un banal concurs de traducere din Albă Iulia.

Am zis sa batem Clujul la pas in zilele in care stau.

Am pornit și am făcut înconjurul centrului orașului in vreo 20 de minute.

“Deci unde vrei sa mai mergem?”, ma întreabă Narcisa.

“Unde găsesc un sediu Yves Rocher?”

O colega de la munca m-a întrebat dacă pot sa ii iau o crema cu extract de măsline de la Yves Rocher căci i-a plăcut mirosul și textura când am avut crema la purtător .

Am luat busul pana acolo. Nu am mai mers cu autobuzul de vreo 3 ani in România.

Un tip ciudat cu pantaloni extra slim se rezeama de scaunul de lângă noi și încearcă sa ii atragă atenția prietenei mele. Îl cunoaște de la un Fast food din apropiere.

sursa: Giphy

Genul ăla de tip care “hei gagica, tatăl tău e terorist căci tu ești bomba!”

Ne-am făcut semne semne și încercam sa ne abținem sa radem cu chiu cu vai.

Am ajuns in mall după aceasta aventura, iar bun venitul din mall a fost cu multe baloane in forma de inima și cu multe texte de Valentine’s Day.

Narcisa îmi spune ca pe pagina ei de social media sunt doua trenduri de doua săptămâni încoace : ba tipele care își promovează dragostea pentru partener cu poze din Dubai,restaurante sau cereri in căsătorie ba textele tipilor de genul ca acum ele nu se mai plâng căci vor cadouri extravagante de Ziua Indragostilor.

Sa fiu sinceră in UK nu este mare zarva cu ziua de 14 Februarie și am zis ca nu cred ca este așa exagerat in Ro.

M-am înșelat. Trandafiri in cutii, ursuleț de plus, ciocolata și dulciuri in forma de inimioare sau brățări scumpe cu charm-uri in forma de Cupidon sau LOVE.

Și când te gândești ca eu m-am dus doar ca sa îmi iau niște haine de la un lanț de magazine. That’s Valentine’s Day mood :))

Dacă așa este pe 13 Februarie, ma întreb oare cum va fi pe 14 Februarie ?

arhiva proprie

Ma uit la Narcisa , începem sa radem și o întreb ” do you want to be my Valentine for tomorrow?”:))

“Normal, nu așa am stabilit?”:))

Oh (GOD!) Ramona

  • dă play la:

Am așteptat cu nerăbdare ecranizarea cărții.

De fapt ce zic, niciodată nu m-am gândit la abordarea englezească a unei cărți românești.

Nu mi-a plăcut niciodată stand up comedy pentru că întotdeauna mi s-a părut că se ia una bucată persoană căreia sado-masochismul s-a transformat în ironie pură și penibilism.

Disclaimer: vorbește ciob de oală spartă.

Îmi aduc aminte când am fost la primul show de stand up al lui Andrei Ciobanu și că am râs incredibil de mult dar cel mai mult m-a frapat ușurimea cu care a luat situații din viața de zi cu zi și le-a compimat în show-urile lui.

Am fost după spectacol să îmi scrie o dedicație pe carte pentru prietenul meu și totul a decurs natural, ca și cum eram doi vechi prieteni vorbind și glumind la o șuetă.

*vezi aici părerea despre ”Suge-o Ramona!’‘*https://blogulcautat.wordpress.com/2016/06/19/omul-si-ramona/?fbclid=IwAR191q8EOBCx3TA61jfxdWXbv_coEyNC7ikE5tNRKhgxyUxLDbQQein5asA

Am zis să văd dacă ecranizarea dupa ”Suge-o Ramona!” a atins culmile extazului precum cartea.

Îți zic de pe acum, dacă ești pudibond, filmul nu este pentru tine. Sunt multe aluzii și subtilități în legătură cu viața amoroasă și fanteziile fiecăruia.

sursa: giphy

De câte ori nu ai sperat în secret ca X să îți zică că te place?

Sau ca tipa de la ghișeul de bilete care arată ruptă din reviste să îți facă avansuri?

Sau secretara aia cu fusta scurtă să îți facă mai mult decât cu ochiul?

Sau salvamarul ăla drăguț cu six abs sau poate mai multe să îți facă respirație mouth to mouth?

Sau blonda aia de la facultate care îți scurmă în curiozitate și nu numai?

*YO, NU MAI SALIVA ȘI HAI ÎNAPOI PE ARTICOL*

Filmul, da despre film vorbeam. Este o comedie veritabilă care ecranizează penibilismul primei iubiri la adolescenți și nu numai. TOȚI ne regăsim acolo mai mult sau mai puțin căci dragostea ne formează cât și ne ajută să facem cele mai nebunești gesturi.

La un moment dat au fost niște situații pe care nu le puteam ilustra mai bine decât sunt în film ( no spoilers). Deși personajul principal are extrem de mult la gagici, comparativ de cum se portretizează el.

Atmosfera din cinema pe parcursul filmului a fost una amuzată și multe exclamații, chiar si la tipul din rândul 4.

Overall, echipa de marketing a făcut o treabă bună căci filmul a ajuns în box office-ul românesc, un record înregistrat acum 30 de ani.

Deci ce mai aștepți? Hai, ia-ți bilete la cinema și porția de râs.

Self confidence și altele

*press play to:

Când eram în școala generală, fetele începeau să își descopere feminitatea și băieții masculinitatea feroce, o imagine tragico-amuzantă cu rimel și cu multă pilozitate.

Un moment epic a fost atunci când hormonii kicked in și s-au produs multe schimbări fizice și psihice, înălțime, lungime, coșuri, hormoni și muuuult păr.

Dar cel mai mult, frustrări și anxietate.

Aveam în clasă o tipă pe nume G., înaltă,cu trăsături frumoase și un păr lung cu temperament foarte îndrăzneț. Genul de fată care te-ar teroriza pe vecie pe băncile școlii, liceului și facultății. De regulă dacă nu era înconjurată de oameni era o tipă chiar de treabă dar în mulțime…well..

sursa: giphy

Într-o perioadă în care încă se făcea tranziția de la telefoanele cu clăpiță la telefoanele cu touch screen ea era idealul cel mai updated de adolescentă.

Acum când mă gândesc îmi dau seama că idealul era așaaa de Kim Kardashian, dar vaarianta mult mai tânărăăăăă.

Dar datorită tipei ăleia mi-am dat seama că niciodată nu o să fiu mai înaltă, mai fancy, mai subțire sau cu părul lung.

Cu timpul, am încercat să mă duc regulat la vreo 5 săli, să îmi las părul să crească timp de vreo 4 ani ca apoi să ajung să îl tund scurt până la ceafă, am rămas de un metru și-un pișcot și mă îmbrac cu mom jeans care sunt super comfy.

Am înțeles că niciodată nu o să arăt ca scoasă din cutie pentru că nimeni nu are timp de așa ceva.

Nici tu, nici gagică-ta nici sora ta,nici prietena ta cea mai bună.

Mama Natură te lasă ba cu o celulită urâtă,ba cu un țesut adipos nasol ori cu un apetit uriaș pentru mâncăruri aromate și ciocolată.

P.S : Machiajul nu scoate tot ce e mai bun din oameni și zic oameni pentru că mai nou, bărbații îl folosesc ca să arate fără cusur.

Cine credea că barbatul neanderthal o să fie dat cu foundation și contur ca să aibă o față fresh ? Și bărbații cu machiaj sunt fete de treabă, just saying .

sursa:giphy

Zilele de naștere

Nu îmi plac zilele de naștere.

Mi s-a parut întotdeauna mai ușor să organizez pentru alții decât să pun la punct ce îmi trebuie mie. Nu îmi place să fac un mare tam tam din asta căci în esență este o zi în care sărbătorești faptul că…îmbătrânești. Da, știu cum sună… criza vârstei de 25 de ani.

Am cunoscuți care cărora le place să petreacă în stil mare de ziua lor, social media fiind plin de poze și videoclipuri.

Am cunoscuți care își invită prietenii și câțiva apropiați și petrec până în zori.

Și mai sunt și cei din categoria mea, care … nu știu ce să facă de ziua lor și de abia așteaptă să treacă ziua…

De fapt nu știu ce îmi place și ce nu. Nu știu dacă sunt adepta unei petreceri mari as a party animal  sau să fiu cu toată lumea acasă la un vinuț și niște ceafă pe grătar.

Ziua de naștere este ca și după o băută zdravănă, a doua zi nu poți mânca și te simți rău. Adică după ce trece toată agitația îți dai seama că ai îmbătrânit și nu mai ești ce ai fost înainte.

So happy birthday to me!

#  25

Rezoluții de 2019

Press play to:

Întrebare:’Ce îți dorești pe noul an?

Răspuns:’Încă lucrez la rezoluțiile din ultimii doi ani.’

Îl auzi pe Gigel zicand ca ‘ lasă bă că de la anu’ mă las de fumat și băutură și mă duc la sală, să trag de fiare, sa vezi ce băiat finuț mă fac.’

Dar știm cu toții că te minți frumos. O să te duci o zi la sală în noul an și apoi ‘fratiwear trebuie să mai fac un pic de pauză așea, că altfel îmi rup mușchiulețul’.

Auzi, nu îți trebuie un motiv anume să te duci la sală, mai ales dacă te duci acolo ca să faci poză ca să moară fetili. Să știi că noul trend în 2019 este fără mușchi dar cu creier și nu viceversa. Și lasă bolidul în garaj că nu ajută. 😀

Paradoxal, când se discută despre ‘unde ne facem Revelionul’, se vorbește parcă de petrecerea supremă dar nu este așa și îți zic și de ce.

Dacă te duci la un restaurant în care ai plătit alocația copilului pe 6 luni și o parte dintr-un salariu per cuplu ai așteptări destul de ridicate. Adică dacă tot e epilat, pensat, tratamente corporale, rochie, machiat și parfumat măcar să se merite. Nu te duci la o bodegă să asculți nu știu ce banda necunoscută, nu dom’le, trebuie să fie lăutarii invitați la tv.

Dacă te duci la prietenul/ colegul tău care a zis că ‘luăm niște bere și whisky și de muzică ne ocupăm noi‘ clar la 12 noaptea deja o să fiți mangă iar prezențele feminine o să fie foarte neimpresionate.

Nu contează unde îți petreci Revelionul ci cu cine îl petreci. Poate să fie și în mijlocul parcului sau lângă Dunăre atât timp cât te simți bine.

Cel mai tragico-amuzant trend pe care l-am văzut în prima zi de An nou, a fost.. multitudinea de fotografii de la petreceri.

..și nelipsita salată și # healthylife # fit

Dar s-a uitat mențiunea de cu o seara precedentă # Ilăvcârnațșitequila # …

Deci ultima zi din 2018 s-a petrecut neașteptat de bine pe Facebook. Plus hashtaguri ‘ i love my life, new year new me, better with my friends etc.’, ai înțeles ideea.

Și tind să cred și acum că Revelionul leagă cele mai ieftine relații. De ce zic ieftine? Pentru că toate cuplurile își leagă destinele, cu ghilimelele de rigoare. Să nu zici că nu ți-am zis, aviz amatorilor.

Nu este un moment magic trecerea dintre ani, ci pur și simplu un ciclu natural al vieții. Ia gândește-te dacă Pământul nu s-ar mai roti în jurul axei sale, well atunci să vezi nene isterie.

Congratulations, welcome to 2019!

Prieteni cu termen necunoscut

*inainte sa citesti, da play la melodia asta:)

De curand am vorbit cu o fosta prietena, din cele bune evident. Sa fiu sincera nu imi mai aduc aminte de  ce ne-am certat, dar stiam ca nu voiam sa o deranjez si viceversa.

De ce m-am gandit asa? Nici eu nu mai stiu sa zic sigur, dar cert este ca am incheiat convorbirile cu ea.

De ce am facut asta?? Pentru ca asta este reactia pe care fiecare dintre noi o are atunci cand este ranit in ego mai exact.

Mi-a dat seama ca toate intrebarile astea terotice mi le adresez de fiecare la sfarsitul anului. Si doar am zis sa nu ma mai ghidez dupa principiile de ‘ new year resolution’.

Asa cum trendurile vestimentare se actualizeaza de la an la an, asa se intampla si cu prietenii pentru ca fiecare varsta aduce responsabilitati si alte domenii de interes.

Daca in perioada copilariei te interesau papusile si bicicletele si joaca de-a ascunsa, in liceu esti mult mai interesat de cum arati sau de cum te vad cei din jur. Drumul spre maturizare incepe sa se contureze usor usor si nevoia de independenta se cristalizeaza.

Dar zi tu, cand ai vorbit ultima data cu cel mai bun din copilarie? Da da, prietenul ala care statea in fata blocului si batea mingea si vorbea despre noile jocuri aparute?

Dar zi tu, cand ai vorbit cu colega ta de banca din liceu care te ajuta sa copiezi la ora de franceza?

Dar zi tu, cand ai vorbit ultima data cu colegii din facultate? Inca mai ai de colectat albumul foto de sfarsit de an..

Dar zi tu, cand ai vorbit cu vechea gasca din liceu? Anturajul care iti petreceai orele de clasa si la sfarsiturile de saptamana?Acum mass media iti ofera o idee de ce oameni au devenit dar doar atat.

Ma gandeam acum cateva zile de oameni pe care i-am intalnit si i-am considerat ‘prieteni’ si au disparut subit. Este ataat de efemer totul incat ajungi sa nu mai stii cand a trecut timpul de fapt, si ca la 5 ani distanta , este totul schimbat asa cum nu te asteptai. Aveam cu totul alta idee de cum se va portretiza viitorul si uita-ma aici, cu bune si rele.

Pozele pe care lumea le insira pe retelele de socializare arata doar o frantura din ceea ce li se intampla si intotdeauna este zugravit in roz. Cand ai auzit sau citit pe internet ca x a avut parte de o despartire oribila si ca plange cu bolul de inghetata langa? Sau cand ai vazut ca cineva sa se planga ca nu au destui bani acasa si ca nu au ce manca? Asa-i? Tot ce ai vazut a fost glamour and fancy lifestyle.

Urmatoarea data cand vrei si tu viata lu’ colega aia din Canada care se plimba pe la nu stiu ce restaurante de top, gandeste-te de doua ori, caci viata nu este zugravita doar din culori ci si cu nonculori.

Jungla de office

*inainte sa citesti articolul, apasa play pe melodia asta 🙂

Toti avem griji, unele mai mici, altele mai mari.

A iti zice ca se streseaza cu jobul si sarcinile de zi cu zi. Se plânge ca desi lucreaza de doi ani in acelasi loc, nu a facut nimic sa schimbe ceva. Sta pentru ca locul asta ii ofera siguranta zilei de maine, ca sa nu isi faca griji de chirie, de transport, de rata la masina. Dar ..este nefericita.

Se uita cu jind la B care are o viata excelenta si nu stie de ce el se plange toata ziua cand ajunge la job.

B este un tip carismatic, intr-o relatie de 6 ani cu o tipa trasa ca prin inel si cu o cariera in ascensiune. El se plange ca ea nu ii da atentie si intotdeauna il vezi cu telefonul in mana vorbind ba cu una, ba cu alta. Dar niciodata nu a dus la alt nivel, ci a ramas la nivelul de tatonare. Nu vrea sa isi lase ce are sigur acasa.

Il sacaie pe C, tocilarul din birou, caci pare ca el nu are nicio problema.

C are o gramada pe cap, caci munceste si se duce la facultate in acelasi timp ca sa nu mai lucreze cu tipi ca B. Colegii il categorizeaza ca fiind tipul antisocial dar nu ii pasa. Nu il suporta pe B caci are tot ce isi doreste dar niciodata nu este multumit. De abia asteapta sa isi ia diploma si sa le dea o lectie tipilor astora cu BMW si fite de sefi.

El si cu D se inteleg desi nu ii agreeaza linguseala.

D este un oportunist, incearca sa fie friendly cu toata lumea mai ales in cazul persoanelor dupa care el poate profita. Este exact ipocritul care ar face orice numai sa aiba o pozitie de conducere prin linguseala si pupincurism.

Iar cand nu ii iese asta, se plange la E care este confidenta lui. De fapt este colega care este de ceva timp in birou. Colega aia care stie toate barfele din birou si care isi cauta un viitor sot in orice newbie din birou si alte departamente. Saliveaza din greu la B, care este deja luat.

Nu o suporta pe F caci ea este prea indiferenta si aroganta care are un Audi la care viseaza de mult timp. O uraste dar nu are un motiv anume.

F este de jumatate de an cu experienta intr-un alt domeniu. Nu ii face placere sa vina la jobul din birou dar are nevoie sa nu se plafoneze. Prefera sa invete ceva nou. Are de platit masina la care saliveaza E de cand a venit. Sta in office pentru ca are o echipa misto si nu ar alege sa plece altundeva doar din cauza asta. Ar prefera sa aiba viata personala.

Frustrari mari si mici.

Cand te gandesti ca ai o zi nasoala si te gandesti ca prietenul cutare si vecina cutare au un job extraordinar, dovezi fiind pozele de pe facebook, citeste articolul asta si apoi mai cugeta inca o data. 😀

Relatii de 2018

*inainte sa incepi sa citesti, da play la melodia asta:)

Știi începuturile cu fluturași și râuri de miere curgând ? Momentul ăla când te topești când ajungi la primele întâlniri? Da, vorbim despre honey Moon. Despre prima luna sau in cazuri fericite de 3 luni.

Dar relațiile variază.

In adolescenta când hormonii se zbenguie voios in toate direcțiile ? Totul se rezuma la a ieși la un Chico la un pub din centrul orașului și a sta pana noapte târziu. Iar majoritatea relației se consuma prin mesaje. Acolo se naște relația, acolo sunt certurile și acolo se încheie dragostea.

Atunci e perioada când înveți ce este o inima franta și ca in a găsi printul cel frumos, dai peste o grămada de broaște râioase.

Cu timpul te maturizezi, liceu, facultate și un job. Îți dai seama ca de fapt , viața nu este compusă din unicorni și nori pufoși ci mai mult de atât , presărată cu trandafiri spinoși.

Dragostea nu mai este așa ușor de găsit pentru ca ai multe filtre prin care treci toate persoanele pe care le întâlnești. Nu contează ca este un blind date sau pur și simplu ajungi in cercuri sociale.

Începi sa te gândești la dragoste ca fiind o investiție de viitor nu ca un balsam ce îți unge sufletul și inima franta uneori.

Ma uitam pe rețelele sociale și așa am văzut ca oamenii sunt nefericiți, ca nu mai apreciază sufletul omului ci cum arată in cadrele de pe internet.

Cel mai greu este ca nu se mai pune accent pe interacțiunea umană și de contactul vizual ci totul se întâmpla pe chat.

Dar când intr-un final dai peste lozul câștigător , tinzi sa investești totul: energie, timp și multă încredere. Dar ce se întâmpla atunci când persoana aia zice pas? Sau tu zici pas deși este persoana potrivită ?

S-a dovedit științific ca atunci când dopamină se lansează in organism ne face sa ne comportam ca niște idioți și nu mai gândim și vedem limpede. Ne comportam ca niște grădinari care sufocam niște flori frumoase in dezvoltare. Nu mai acordam timpul și spațiul pe care fiecare “plantuta” le avea înainte sa fie la puterea a doua.

Dragostea vine mâncând se zice dar atunci când ai mâncat prea multă ? Care este remediul?

Ființele omenești sunt întotdeauna nemulțumite și nu vor fi niciodată fericite atunci când au tot dar nici când nu au nimic.

Pentru ca in dragoste și in război , nu exista reguli.

Esentele se tin in sticlute mici

Stiu ca o sa zici ca titlul este cheesy si cliseic, dar nu este asa (bine, doar putin pe alaturi).

Intotdeauna am avut o problema cu inaltimea mea, pentru ca m-am simtit frustrata de asta, caci am fost inconjurata mai mereu de persoane de o talie kilometrica.

giphy (1).gif

sursa: Giphy

Dar am descoperit ca esentele tari se tin in sticlute mici.  Tind sa cred ca atunci cand au fost create femeile, s-au creat potiunile in doua cazane, unul urias si unul minuscul.

In primul s-a adaugat frumusete, inaltime, carisma, simt de fashion si un simt de modelina. Adica cui nu i-ar placea cu picioare lungi, forme bine proportionate si un par lung? Vezi,deja te-am facut curios.

Iar in al doilea s-a inceput cu aceleasi ingrediente dar in loc de inaltime s-a produs o incurcatura si s-a adaugat… umor, sarcasm si simt de razboinica. Te intrebi ce a iesit? Well, uita-te la partenera de langa tine si spune-mi daca am dreptate. 😀

Asa este si cu parfumurile. Cred ca tarie ca oamenii, in special femeile, au trecut de pragul in care isi cumpara parfumuri ca au miros frumos la vecina si ca iau in calcul ph-ul piele si ce esente se gasesc in compozitia parfumului(esente de baza, mijloc si varf).

Eu sunt o adoratoare de parfumuri, ce cuprind mirosuri diferite cat si stiluri diferite: unele mai puternice, altele mai fresh.

Asta se intampla cand iti cauti parfumul ideal si esti deschisa la incercari. Am luat vorba din popor ‘ incercarea moarte n-are‘ prea mot-a-mot. :))

Dar parfumul ideal .. se primeste.

Acesta este K79 de la cei de la Infinite Love. M-am uitat pe site dar nu am mai gasit parfumul, probabil ca este varianta de iarna.

Da, ai vazut bine. Acum 2 ani si jumatate am primit parfumul  ce contine un pic de scortisoara, un pahar de Craciun, o adiere de vant rece, o lingurita de zapada si o galeata de dragoste pentru un om mic cu o inima mare plina de dragoste si fericire, cu obraji rosii si cu fluturi in stomac.

De fiecare data cand ma parfumez, imi aduce aminte de cea mai frumoasa perioada: aceea de a fi liber si indragostit.

Nu te defineste un parfum consacrat ci esenta si amintirile pe care le poarta.

Si tu? Ce esenta ai? 🙂